Serban Stanescu - Analiza Spectrală Biorezonantă

Analiza spectrală biorezonantă V. 2.0.
Cuprins EOF Pagina 1 din 35
Analiza spectrală biorezonantă
Cuprins
Partea I
* Introducere * Fotogramele cu Entităţi * Imagini cu Entităţi *
Partea II
* Entităţile – Proiecţii energetice * Sferele Roşii * Sferele colorate coliniare *
Sferele albe * Conexiunea 3D - 3D * Conexiunea 3D - 4D * Activarea 3D * Activarea
4D - Trezirea * Activarea 5D – Iluminarea *
Partea III
* *
* Resurse ale ZENLA Project *
* Cuprins * EOF *
Aveţi dreptul de a folosi şi transmite acest material, atât timp cât o faceţi fără
a pretinde vreo despăgubire, bani sau similar şi atât timp cât materialul rămâne
exact în această formă.
LICENŢĂ ŞI TERMENI DE UTILIZARE

PENTRU VERSIUNEA ELECTRONICĂ
Faceţi clic pe iconul de mai jos pentru detalii privind drepturile şi
obligaţiile:
© Stănescu, Monica & Şerban, 2010, V 2.0. Cuprins EOF 1 din 35

Analiza spectrală biorezonantă V. 2.0. Cuprins EOF Pagina 2 din 35
Introducere
Metoda analizei spectrale biorezonante, este rodul unei perioade de cercetare de
peste doi ani şi a unor căutări de peste două decenii.
Ea vine să completeze setul de instrumente destinate autocunoaşterii, cu o metodă
accesibilă oricui şi care implică doar eforturi de cunoaştere din partea celui care vrea să afle cu
adevărat cât mai multe despre el însuşi şi, de asemenea, să se schimbe, să găsească metodele
cele mai potrivite pentru el însuşi de a avea o viaţă şi o existenţă echilibrată şi de a folosi cu
maximum de înţelepciune şi randament, resursele de care dispune la un moment dat.
Ce este necesar pentru a pune în practică metoda?
Foarte puţine:
— Operatorul. Deci, cel interesat să afle despre el însuşi şi posibilităţile sale la un
moment dat;
— Un aparat foto digital, cu o rezoluţie minimă de 4 Mega pixeli (Mpx);
— O zi însoriă şi în care soarele să fie clar vizibil.
Metoda analizei biorezonante, comportă două etape de bază:

1. Realizarea fotogramelor (spectro-fotograme)
2. Analiza şi interpretarea fotogramelor.
În cele ce urmează, ne vom ocupa de descrierea metodei de realizare a fotogramelor

(fotografiilor) cu entităţi.
Pentru că, Metoda Analizei Biorezonante, înseamnă în practică a realiza o
fotografie cu entităţi în prima etapă. Apoi, analiza şi interpretarea acesteia, în funcţie de
rezultatul obţinut.
Fotogramele cu Entităţi
Am specificat ceea ce este necesar să aveţi. Restul, este o chestiune de practică şi
aplicarea corectă a informaţiilor de mai jos.
Deocamdată, studiaţi cu atenţie imaginea de mai jos. Ea reprezintă esenţialul privitor la
realizarea fotogramelor: Cum trebuie să vă poziţionaţi faţă de Soare, atât voi, cei care sunteţi
interesaţi să vă descoperiţi vouă înşivă, cât şi aparatul foto.
Foarte importantă este poziţia faţă de Soare şi claritatea cu care se vede
din locaţia în care vă aflaţi!
Vă rog acum să studiaţi cu atenţie fotograma de mai jos:

Arcul de cerc, simbolizează Soarele, = sursa de lumină şi de câmp radiant.

Săgeata, indică direcţia pe care trebuie să fie coliniare:
1. Ochiul operatorului (Monica, în imagine);
2. Axul optic al aparatului foto;
3. Razele Soarelui.
Cu alte cuvinte spus: Trebuie să priviţi direct la Soare şi abia după ce acesta apare pe
ecranul aparatului corect, apăsaţi pe declanşator.
Soarele este sursa de lumină care trece prin blocul optic al aparatului foto şi ajunge pe
CCD (Charged Coupled Device), senzorul care preia câmpul radiant sosit de la Soare şi de la
operator şi le converteşte în informaţie codificată digital, adică, fotograma (fotografia)
noastră.
Iată cam ce trebuie să vedeţi pe ecranul aparatului foto:
Fotografia a fost realizată de Monica, special pentru această lucrare, pe data de 31

martie 2010, ora 13:14 min.
Din cauza frecvenţei medii de vibraţie a Monicăi, în fotografie au ieşit Entităţi. Dacă
aveam o fotografie cu Soarele clar încadrat şi fără Entităţi, aş fi pus-o, dar acum la amândoi
apar Entităţi când facem astfel de fotografii.
După cum se poate observa, spre stânga-mijloc, este una mai mare, roz-roşie şi un lanţ
mai jos, care în fapt, este o singură entitate 4D, cu corespondent fizic în 3D şi care este
descompusă printr-un fenomen de difracţie interdimensională.
Despre interpretarea fotogramelor, voi vorbi în partera a doua a materialului.
Materialul privind interpretarea, are rost să îl citiţi

abia după realizarea unui set de fotografii consecutive,
în care apar entităţi. Altfel, vă veţi irosi timpul de
pomană.

De altfel, în prima versiune am impus alte condiţii.

Între timp însă, m-am consultat cu ghizii mei spirituali (conexiunile mele din Planul
Cauzal) şi mi s-a sugerat să ţin cont de rezultatele obţinute în Planul Fizic cu cărţile deja
publicate. Întrucât tendinţa relevată este cea de interes faţă de subiect, am decis să public
întreg materialul. Astfel, intervenţia mea în Liberul Arbitru individual se reduce la minimum şi
cei care vor ajunge să descarce această nouă versiune şi să parcurgă etapele descrise, vor
avea un grad de libertate corespunzător aspiraţiilor lor de evoluţie şi în egală măsură, nivelului
lor de evoluţie actual.
Tuturor, celor cu deschidere dar şi scepticilor, le amintesc Învăţătura Secretă a
Tăbliţei de Smarald:
”Ce este Sus, este şi Jos; ce este Înăuntru, este şi Înafară”.
Mai jos, aveţi o altă imagine cu Entităţi, realizată de mine, în alt loc din Thessaloniki
(aproape de Palatul imperial al lui Galeriu, construit între 250 – 325 AD).
Puteţi aici vedea clar trei Entităţi (Proiecţii) în stânga, aliniate vertical şi orizontal, încă
două. Dacă veţi privi cu atenţie, mai sunt încă două sus, pe orizontală, simetrice cu cele de
jos. În total 7 Entităţi...
Cei care vor realiza astfel de imagini, vor beneficia din plin şi de partea a II-a a acestui
material. Se vor convinge în primul rând de existenţa structurilor energetice, iar odată dubiile
eliminate, vor putea trece mai departe, la tehnica de interpretare şi modul în care poate fi
folosită fiecare fotogramă pentru autoinstruire.
După cum presupun că s-a înţeles deja, acest material face obiectul proprietăţii
intelectuale.
L-am difuzat în regim de liberă circulaţie, întrucât aspectele materiale, financiare, mi
se par mai puţin importante ca însuşirea acestei metode, de către cei interesaţi.
Totuşi, reţineţi că orice modificare a prezentului material, constituie violarea legislaţiei
române şi internaţionale a dreptului de autor.
Aveţi dreptul de a folosi şi transmite acest material, atât timp cât o faceţi fără
a pretinde vreo despăgubire, bani sau similar şi atât timp cât materialul rămâne

exact în această formă.

Analiza spectrală biorezonantă

Partea II
Partea II
* Entităţile – Proiecţii energetice * Sferele Roşii * Sferele colorate coliniare *
Sferele albe * Conexiunea 3D - 3D * Conexiunea 3D - 4D * Activarea 3D * Activarea
4D - Trezirea * Activarea 5D – Iluminarea *
* Resurse ale ZENLA Project *
* Cuprins * EOF * *

Entităţile – Proiecţii energetice

Multă lume se întreabă ce anume sunt sferele de diferite culori care apar în fotografiile
(fotogramele) de tipul celor prezentate în partea întâia a acestei metode.
Pentru a putea înţelege mai bine, voi apela la un fenomen foarte cunoscut de toţi:
umbra plană a omului, într-o zi însorită.
Voi diseca acum sub ochii tăi modul în care s-a născut această metodă, pas cu pas,
astfel încât să fie mai uşor de înţeles cum am ajuns la ea şi de ce anume fac anumite afirmaţii
pe parcursul acestei cărţi.
În anul 2004, ca parte a experimentelor pe care le-am făcut în scopul de a mă înţelege
şi de a afla mai multe despre ceea ce sunt, ceea ce suntem, am urmat un regim alimentar mai
drastic, cunoscut îndeobşte sub denumirea de post şi anume, „post cu apă”.
Funcţie de durata acestui regim alimentar, în corpul omenesc, au loc anumite
modificări. Ele pot fi mai profunde ori mai superficiale, funcţie de durata postului dar şi de
atitudinea celui care abordează această metodă de cercetare. Pentru că, vreau să dau la o
parte vălul mistico-religios de pe această metodă de cercetare.
Da, postul asta este: o metodă de cercetare, la îndemâna oricui este interesat să
afle despre el însuşi, adevăruri fundamentale.
Ei bine, în această experienţă, care a durat 15 zile, am primit enorm de multă
informaţie şi enorm de multe răspunsuri la întrebări care m-au frământat ani în şir.
Între alte răspunsuri, am căpătat şi pe acela referitor la „Ce este Dumnezeu, Sinele şi
Ego?”
Imaginea pe care o avem despre Universul Infinit, este una extrem de primitivă, în
ciuda spectaculoaselor descoperiri făcute de ştiinţă. Din acest motiv, înţelegerea vine mai greu.
Voi lua rând pe rând noţiuni cunoscute sau, a căror documentare poate fi făcută rapid
pe internet şi vă voi prezenta în cel mai clar mod voi putea, informaţiile ce mi-au fost
transmise în cadrul acelui experiment.
În primul rând, vă voi spune că am văzut în plină zi, corpurile energetice ale tuturor
celor pe lângă care treceam pe stradă. Am avut atunci expunerea practică a ceea ce înseamnă
„iniţiere”, „iluminare”, „trezire”, „conştienţă”, „subconştient”, „inconştient”, „Sine Superior”,
„Ego”.
Mai sunt şi multe alte informaţii asupra cărora vom discuta cu alte ocazii. Pe moment,
ceea ce este important, este să efectuăm conexiunile necesare în modul de a exprima ceea
ce poate simţi, ce poate percepe un om şi felul în care aceste percepţii pot fi exprimate în
limbaj articulat şi în cadrul definit deja de ştiinţele studiate în procesul de învăţământ. Aceasta
este principala problemă: stabilirea unui limbaj de comunicare uşor de înţeles şi,
racordarea informaţiilor din domeniul invizibil, cu cunoaşterea actuală.
Am început prin a menţiona fenomenul apariţiei umbrei corpului omenesc, într-o zi

însorită. Aceasta este imaginea cheie pe care trebuie să o avem în minte atunci când
analizăm sferele din imaginile cărora le spunem „cu Entităţi”.
În sens mai restrâns, acele sfere care apar în fotogramele prezentate în prima parte,
sunt de fapt umbrele unor Entităţi sau Fiinţe cum prefer eu să le numesc, într-un plan cu mai
mult de 3 dimensiuni.
Despre aceste umbre vom discuta în continuare şi voi căuta să prezint modul în care
trebuie ele înţelese, prin prisma unui Univers Infinit şi prin urmare, cu o infinitate de
dimensiuni.
Lumea în care trăim şi de care suntem conştienţi în cea mai mare măsură, are 3
dimensiuni fizice, de unde şi denumirea de lume sau univers 3D. Dimensiunile sunt îndeobşte
cunoscute ca fiind „lungime”, „lăţime” şi „înălţime”.
Matematic, aceste dimensiuni, sunt simbolizate prin ceea ce numim „sistemul de axe
ortogonal”, care este un set de 3 drepte perpendiculare, corespunzătoare cu cele 3 dimensiuni
fizice.
Astfel, umbra omului pe pământ, este o reprezentare plană = în două dimensiuni, adică
2D, a corpului omenesc, care este o Entitate 3D. Altfel spus, o Entitate tridimensională.

Aşa cum putem să ne dăm seama cu uşurinţă, o umbră din infinitele posibile ale
corpului omenesc, descrie omul doar într-o anume ipostază şi într-o măsură extrem de redusă.
Pentru a putea oferi o descriere completă, care să permită reconstituirea de către oricine a
unui corp omenesc, avem nevoie de un număr foarte mare de astfel de „umbre” = proiecţii
plane.
Ştiinţa care studiază şi se ocupă cu aceste proiecţii plane, cu realizarea unor astfel de
reprezentări care să permită reconstituirea unei Entităţi 3D din proiecţiile sale plane, se
numeşte desen tehnic.
Astfel, în cadrul desenului tehnic, se stabilesc nişte reguli de reprezentare în plan
precise, precum şi un set de reguli de interpretare a acelor proiecţii plane sau „desene”.
Pe baza acestor reguli unitare, oricine învaţă desen tehnic, poate reprezenta un „obiect”
= Entitate din lumea fizică, astfel încât el să poată fi reconstituit în orice număr şi la orice
scară, de către oricine cunoaşte limbajul de comunicare numit desen tehnic.
În continuare, vom căuta soluţia de a extinde acest limbaj de comunicare, desenul
tehnic, de la reprezentarea Entităţilor 3D în plan („umbre”), la reprezentarea oricăror Entităţi,
cu oricâte dimensiuni, continuând însă să ne raportăm la lumea noastră tridimensională, adică,
3D. Altfel exprimat, vom căuta soluţia de a identifica modalitatea de a reprezenta Entităţi din
lumile cu 4 ori mai multe dimensiuni, în lumea noastră 3D.
O altă formulare posibilă a acestui demers, este: Perfecţionarea unor metode de
realizare a reprezentărilor unor Fiinţe multidimensionale, în lumea noastră, potrivit metodelor
cu care suntem deja familiarizaţi, adică, reprezentarea plană şi respectiv, reprezentarea
tridimensională.
Aşa cum oricine poate să îşi dea seama, umbra sa pe pământ, este foarte departe de
ceea ce este Fiinţa umană în realitate. La fel de uşor de înţeles este şi faptul că, oricâte
reprezentări 2D — adică plane — am face unui corp omenesc, va fi imposibil să realizăm o
copie perfect funcţională a unui om.
În acest sens, să facem o mică excursie în lumea geneticii. După cum bine ştim, deja
genetica aplicată a reuşit copierea fizică a unor organisme complexe. A fost realizată cu succes
copierea genetică a unei oi. Este rezultatul acestei copieri o oaie adevărată?
Vă las să reflectaţi voi înşivă. Vă ofer un punct de plecare important:
Copierea fizică a ta, a celui care citeşti acum, va conduce la o copie identică cu tine?
Poate reproducerea celulelor tale, oricât de fidelă ar fi ea, să reproducă şi experienţa ta
de viaţă? Emoţiile pe care le-ai trăit? Cunoaşterea pe care ai acumulat-o?
Dacă am avea garanţia că absolut tot ceea ce însemni tu, este stocat în acele celule
copiate pe cale genetică, atunci evident, răspunsul ar fi ”da”.
Iată însă că, savanţii geneticieni se află în faţa unui mister aparent insolvabil: Oaia
clonată, este asemeni unui calculator nou-nouţ, pe al cărui hard-disc, este stocată 0 (zero!)
informaţie. Cu alte cuvinte, o oaie matură clonată, este mai „idioată” decât un miel abia
născut. Îi lipsesc absolut orice „instincte”. Ea poate copia modele de comportament de la alte
oi cu care intră în contact, dar dacă este lăsată singură, izolată, moare, oricâtă mâncare ar
avea în jurul ei şi oricât de valoroasă ar fi mâncarea din punct de vedere nutritiv.
Prin urmare, rezultă că în procesul de clonare, există anumite elemente invizibile, care
ţin de o altă organizare a Universului şi care, scapă procesului de clonare. Adică, sunt imposibil
de reprodus cu fidelitate prin simpla copiere a celulelor, oricât de bine şi-ar face datoria ADN-
ul, care, se presupunea că ar conţine toată informaţia necesară reproducerii unui organism
evoluat.
Aşadar, iată că, ADN-ul, conţine toată informaţia necesară reproducerii fizice, dar mai
există şi o altă informaţie, mult mai importantă decât cea necesară fabricării unui organism.
Unde este această informaţie stocată?
Aceasta a fost întrebarea care a chinuit geneticienii, câteva decenii la rând, din ultimele
5 decenii.
Au intrat însă în echipa de cercetare, specialiştii în fizică cuantică şi au imaginat
experimente potrivit principiilor ştiinţei cu care ei erau familiarizaţi.
Un experiment care a şocat lumea cercetării, a fost izolarea unui element de ADN,
plasarea sa într-un recipient, apoi expunerea sa la lumină, urmată de îndepărtarea

fraghmentului de ADN.
Ce s-a descoperit?
Că lumina a „îmbrăcat” fragmentul de ADN, copiindu-i forma. Apoi, după îndepărtarea
ADN-ului, spre stupoarea tuturor, lumina a memorat structura ADN, păstrând forma de
organizare pe care o avea ADN-ul.
Ce putem înţelege de aici?
Cel puţin un fapt: Lumina, poate să memoreze.
Prin urmare, revenind la procedura de clonare, pentru a realiza o copie perfectă a unei
oi, mai este necesar să cunoaştem şi ce anume informaţie este stocată în structurile de lumină
ale oii.
Şi de aici încolo, începe calvarul! Care sunt „structurile de lumină”? Cum putem afla ce
anume informaţie conţin ele? Putem copia acele structuri de Lumină? Şi dacă da, cum? De ce
avem şapte culori? Ce informaţii conţine fiecare dintre ele? Cum se face legătura între
informaţiile stocate pe fiecare bandă de culoare?
Prea multe întrebări! Şi, ca lucrurile să fie şi mai complicate decât atât, revin în discuţie
„nebuniile” clarvăzătorilor, care spun că în jurul fiecărui „obiect” sunt „învelişuri” de lumină,
divers colorate, care se întrepătrund, îşi schimbă culoarea, care uneori se unesc şi formează
„punţi” între „posesorii” lor...
Şi o altă serie de întrebări explodează! Şi dacă telepatia, clarvederea, clarauzul,
telekinezia, sunt fenomene comune, pe care abia acum avem cunoaşterea necesară să le
abordăm sistematic? Şi dacă acestea sunt „informaţiile” care scapă clonării fizice? Şi dacă toate
tehnicile transmise de către tradiţiile orientale, sunt fragmente ale unei cunoaşteri străvechi
(de unde provine ea?!?), ale cărei înţelesuri s-au pierdut în timp? Şi dacă e aşa, de ce am
pierdut înţelesurile acestei cunoaşteri?
Pot fi puse după cum vedem nenumărate întrebări, care, pentru a îşi găsi răspunsul,
necesită o schimbare radicală a modului în care privim şi înţelegem Universul.
Dar, pentru a înţelege universul Infinit, trebuie înainte de toate, să ne cunoaştem pe noi
înşine. Abia pe urmă, putem verifica în ce măsură ceea ce ştim despre noi, se regăseşte la o
altă scară, în Univers. Altfel exprimat, dacă „Ce este Înăuntru este şi Înafară”.
Aceasta este ceea ce vom căuta mai departe să realizăm. O reaşezare a conceptelor,
potrivit observaţiilor practice.
Să revenim la desenul tehnic.

Cei care cunosc desenul tehnic, ştiu că pentru a reprezenta pe o foaie de hârtie un corp
tridimensional, avem nevoie de o „reprezentare în triplă proiecţie ortogonală.”
Astfel, pentru cei care au citit modul în care matematicianul rus Minkovski face
introducerea sa în teoria spaţiilor n-dimensionale, e uşor de înteles trecerea de la un mod de a
percepe spaţiul tridimensional prin reprezentări plane (desene).
Cum spuneam, de asta ocupă desenul tehnic.
Hai acum însă să ne străduim să ne vedem propria lumne 3D, prin ochii unei Fiinţe cu
două dimensiuni.
Oricât de mult s-ar strădui o Fiinţă bidimensională, plană deci să ne înţeleagă, îi va fi
practic imposibil, deoarece ea ne va percepe sub o infinitate de forme diferite. Cum va putea
ea oare să treacă dincolo de multitudinea de forme sub care ne percepe şi să înţeleagă că în
fapt, Omul, este o singură Fiinţă?!?
Mergând mai departe acum, cred că aţi intuit deja următorul nivel...
Noi, oamenii tridimensionali, ca „obiecte” fizice, suntem de fapt, reprezentarea într-un
sistem cu 3 dimensiuni, a unor Fiinţe care trăiesc într-o lume cu 4 dimensiuni, căreia, pentru
comoditatea noastră, îi vom spune 4D.
Aşa cum la desenul tehnic avem trei proiecţii principale (tripla proiecţie ortogonală),
pentru orice „obiect” tridimensional şi un set de reguli de interpretare, în lumea noastră, o
Fiinţă 4D, va avea 4 proiecţii 3D şi un alt set de reguli de interpretare, mai complex decât cel
al desenului tehnic uzual.
În această ordine de idei, prima parte a acestei cărţi, vă furnizează metoda practică prin

care putem realiza „desenele” acestor proiecţii 3D, care suntem noi, oamenii.
Pentru că, fiecare om din carne, oase şi sânge, este o proiecţie 3D, a unei Fiinţe 4D.
Astfel, aşa cum arătam anterior, observăm că, o Fiinţă 4D, are 4 proiecţii 3D, adică,
fiecărei Fiinţe 4D, îi corespunde un grup de 4 oameni.
Aceşti oameni sunt cunoscuţi în relatările generaţiilor anterioare sub denumirea „suflete
pereche”. După cum se poate deduce, sunt de fapt două perechi... Sau, altfel spus, fiecare
Fiinţă 4D, are 4 „suflete pereche”, care sunt „umbrele” sau proiecţiile sale în lumea 3D, adică,
lumea noastră, aşa cum am cunoscut-o până acum. Ele sunt în fapt inseparabile dacă ne
raportăm la planul superior al manifestării, dar acesta este un subiect pe care îl voi detalia mai
târziu.
Aceste patru proiecţii, pot fi puse în evidenţă în fotograme, prin metoda deja descrisă.
Care sunt aceste proiecţii?
Ei bine, ele sunt sferele „roşii” din imagini. Mulţi le interpretează ca fiind drept „Entităţi
malefice”. Fără îndoială, unii dintre oameni, au un astfel de comportament încât le putem
asocia o astfel de caracterizare. În esenţă însă, ei sunt nişte oameni ca şi noi. Oameni al căror
grad de conştientizare a ceea ce sunt, poate fi mai ridicat, ori mai scăzut.
Putem afla cam care este nivelul de înţelegere al fiecărei proiecţii sau „suflet geamăn”
folosind fotogramele?
Evident, DA. În anumite limite.
După cum am spus înainte, există 4 oameni, între care există o legătură energetică mai
puternică. Ei pot comunica între ei mult mai amplu, prin intermediul câmpurilor lor energetice
(aurele lor), întrucât aurele lor, sunt acordate în aceleaşi benzi majore de frecvenţă. Cu alte
cuvinte, să spunem că benzile de frecvenţă sunt limbile străine cunoscute de cei patru oameni.
Astfel, dacă cei patru oameni „suflet-pereche” trăiesc în 4 ţări distincte, câmpurile lor
energetice îi vor determina să înveţe fiecare, celelalte 3 limbi străine complementare.
Din acest motiv, când se vor întâlni, dacă aceasta se va petrece, ei vor putea comunica
între ei în limbaj articulat, fără a avea nevoie de translator. Sau, vor şti toţi patru una şi
aceeaşi limbă străină tuturor. După cum se observă, sunt multe posibilităţi fie şi numai aici.
Deci, aceşti 4 oameni care sunt toţi proiecţia uneia şi aceeaşi Entităţi 4D, au deja
asigurate condiţiile minimale pentru a se putea cunoaşte şi recunoaşte, atunci când vor dori să
evolueze către un stadiu superior.
Stadiul superior, este ECHIPA. Momentul când înţeleg că împreună, formaeză un tot
unitar, a cărui funcţionare armonioasă, îi va conduce pe fiecare în parte, la rezultate imposibil
de atins individual.
Ca exemplu concret, Monica este „sufletul meu pereche”. Am simţit amândoi asta după
o perioadă de tatonare reciprocă.
Este Monica la fel ca mine? E identică cu mine?
Dimpotrivă! Dacă ne-am înşira unul altuia diferenţele, ar ieşi între noi un război pe viaţă
şi pe moarte! Există multe diferenţe, între care sexul, e doar unul din aspecte şi poate cel mai
puţin important. Nivelul de instruire, e un altul.
Există însă multe altele care ne unesc şi fac să funcţioneze bine prima pereche din
totalul celor 4 oameni care formează Fiinţa 4D din care suntem parte integrantă.
Mai mult, am reuşit să înţelegem într-o anumită măsură că aici e vorba despre cu totul
altă relaţie decât aceea de „slugă”, ori „subordonat” al unui „dumnezeu” discreţionar şi foarte
subiectiv.
Pur şi simplu, suntem părţi componente ale unei construcţii mai mari. Construcţia e
inexistentă atât timp cât noi refuzăm să acceptăm adevărul existenţei ei şi ţinem morţiş la
individualitatea noastră.
Iată deci ce reprezintă sferele roşii: Felul în care arată un om, văzut din lumea 4D.
Pe aceeaşi fotogramă, la unele persoane apar fie 4 sfere, fie 8, fie un număr mai mic,
de exemplu, doar două.
De ce se petrece aceasta?
Numărul proiecţiilor care apar în fotograme, este în strânsă legătură cu nivelul de
înţelegere, aşadar cu evoluţia omului.
Cei care fac astfel de fotografii fără însă a crede că există o organizare superioară a

Universului (Ego-centricii), vor obţine o fotografie simplă, fără vreo Entitate = proiecţie,
deoarece legătura energetică dintre ei şi „sufletele pereche” ale lor, este incomplet dezvoltată.
Semnalele de comunicare sunt la cel mai scăzut nivel posibil. Un fel de „reflexe automate”. Ei
sunt incoştienţi de ceea ce se petrece atât înăuntrul lor, ca microsisteme, cât şi în afara lor, ca
părţi componente ale unor sisteme agregate, unitare şi indivizibile. Pentru astfel de oameni, tot
ceea ce există este mâncarea şi propria lor fiinţă. Restul, sunt obiecte ale posesiunii, pe care
într-o bună zi, „trebuie” să le posede. Singura dezvoltare posibilă a unei astfel de fiinţe umane,
este acumularea cantitativă de bunuri fizice. E singurul limbaj de comunicare pe care îl acceptă
şi înţelege.
Considerând că am schiţat mulţumitor cadrul general de interpretare al fotogramelor,
vom discuta în continuare despre sferele roşii.
Cuprins EOF Cuprins partea II
Sferele Roşii
Pentru cei care cunosc semnificaţia termenului „Chakra”, este cunoscută semnificaţia
culori roşii. Pentru ceilalţi, există pe internet informaţii detaliate cu privire la cele 7 chakras,
culorile asociate şi semnificaţia acestor centri energetici. Vă veţi completa cunoştinţele cu
aceste informaţii, apoi veţi reveni la lectura acestui capitol.
Aşadar, culoarea roşie, corespunde centrului-rădăcină Muladhara şi elementului subtil
„Pământ”. Cu alte cuvinte, este vorba despre tot ceea ce ţine de manifestarea energiilor, sub
formă solidă, tridimensională.
În contextul fotogramelor, sferele roşii corespund deci unei structuri fizice, adică unui
corp omenesc. Este informaţia cea mai simplă care poate fi furnizată despre un om şi anume
că el există în lumea manifestă, în forma fizică numită „om”, sau, este „întrupat”.
Prin măsurarea radiestezică a frecvenţei medii de vibraţie a fiecărei sfere roşii, putem
afla cu aproximaţie, care este nivelul de conştientizare al acestora, ceea ce ne va oferi o
imagine de pornire asupra nivelului de comunicare atins între cele patru „suflete pereche”.
Astfel, dacă pe fotogramă apare doar o sferă roşie, înseamnă că nivelul de comunicare
atins este încă incipient, dar, omul care a realizat fotograma, a început să depăşească
mentalitatea „o viaţă are omul”. A început să caute răspuns la întrebarea „Cine sunt eu de
fapt?”.
Ca urmare, i se oferă elemente de sprijin, pentru a înţelege că ceea ce altă dată i se
părea a fi „halucinaţii”, sunt în fapt fenomene reale, aparţinând unui Univers mai complex
decât cel investigat până atunci.
Acest fel de Fiinţe umane, se pot întâlni mai des cu imagini în care apar sfere albe, care
corespund în fapt unor Entităţi destrupate (fără corp fizic, aici, pe Pământ) şi care îşi
semnalează prezenţa în acest fel. Vom vorbi mai încolo şi despre acestea.
Să continuăm însă cu sferele roşii.
Dacă apar două, e semn că deja unul din „sufletele pereche” şi-a găsit cel puţin o
„pereche” şi caută să comunice cu ea. Altfel spus, simte înăuntrul său şi este sigur că are un
„suflet pereche” şi e ferm hotărât să îl descopere.
Din păcate, este adânc înrădăcinată ideea potrivit căreia „sufleteul pereche” este un om
de sex opus, cu care trebuie să ne căsătorim şi alături de care, viaţa noastră va fi un paradis.
Mă văd nevoit să spulber această iluzie.
Sufletele mele pereche de rang 1 (mai sunt şi altele, de alte ranguri, cum vom vedea
mai târziu) sunt 3 femei. Cam greu să mă însor cu toate 3, deşi, o convieţuire cu ele, e
posibilă. Dar „convieţuire” înseamnă ceva, iar relaţii de tip soţ-soţie, cu totul altceva, chiar şi
dacă ne limităm la aspectul pur sexual al relaţiei. Aici însă, e vorba de cu totul altceva.
Prin urmare, sufletele pereche, pot avea orice sex, este irelevant aspectul. De aici şi
enorm de multe deziluzii ale unora dintre cei care ştiu cu certitudine că şi-au găsit un astfel de

companion. Atât timp cât sufletul pereche este asociat sensului de „perechea sexuală”,
„partenerul de căsnicie ideal”, locul pentru deziluzii amare, e nesfârşit.
Pe de altă parte, vârsta fizică a sufletului pereche, poate fi foarte diferită de a celui care
şi l-a descoperit.
În cazul meu, am astfel de proiecţii care sunt cu mult mai tinere decât mine, altele care
sunt mai apropiate ca vârstă fizică.
Ceea ce este important la sufletele pereche, este mai puţin sexul şi vârsta fizică.
Contează în primul rând nivelul de comunicare care poate fi realizat şi numărul
canalelor de comunicare care funcţionează deja, între acei oameni.
Ca să fiu mai limpede, sufletele pereche care se caută, pot comunica prin limbaj
articulat dar şi telepatic sau empatic, de exemplu.
Cât de bună este această comunicare, va fi factorul care va determina cât de repede se
vor întâlni. După ce întâlnirea are loc însă, intervin vârsta, care determină nivelul de instruire
şi de experienţă acumulată. La rândul lor, experienţa şi nivelul de instruire depind de zona
geografică de origine, etc.
După cum se observă, există o multitudine de condiţii care contribuie la dezvoltarea mai
rapidă ori mai lentă a comunicării între sufletele pereche.
Cum de nivelul comunicării depinde calitatea relaţiei şi o sumedenie de alte aspecte
„exterioare” şi „interioare”, a intra în amănunte este o întreprindere care necesită scrierea a
multe cărţi. Dacă ele sunt necesare, atunci singura cale de a face aceasta, este împreună.
“Împreună”, înseamnă însă un efort comun de comunicare şi conştientizare, din care,
această carte este doar o mică parte.
Cât de performantă va deveni comunicarea între noi şi cât de repede, depinde de efortul
fiecăruia în parte.
Un model de comunicare şi de calitatea acesteia, este internetul... Aşa cum comunicăm
pe internet, tot aşa suntem capabili să comunicăm şi într-o reţea în care viteza de transfer
este, teoretic, infinită: Reţeaua bazată pe telepatie.
Pe cât de responsabili şi deschişi ne manifestăm pe internet, tot aşa ne manifestăm şi
prin emisiile empatice şi telepatice. Prin urmare, studiind internetul ca fenomen, ca expresie a
nivelului maxim de capabilităţi de comunicare, ne putem da seama cât de bine comunicăm şi în
mod direct. Oricare ar fi sentimentul generat de această evaluare, este adevărul despre starea
de maturitate a omenirii, ca specie.
Dar este totodată şi o măsură a ceea ce avem de făcut şi în ce direcţie anume.
Acum, după ce am clarificat puţin chestiunea sferelor roşii, să discutăm puţin despre
lanţul sferelor policromatice, acele sfere diferit colorate şi ordonate după o anumită axă.
Sferele colorate coliniare

În unele dintre fotograme, pot fi văzute clar formaţiuni de sfere, care au fie toate cele
şapte culori ale curcubeului, fie o parte dintre acestea, dispuse în ordine inversă culorilor
curcubeului.
Cu alte cuvinte, dacă în curcubeu culorile sunt ordonate de sus în jos ROGVAIV, în
imaginile noastre în care apar sfere coaxiale, ele sunt ordonate invers: VIAVGOR, sfera cea
mai de jos, fiind cea Roşie.
Pentru a descifra semnificaţia acestui grup de sfere, am avut nevoie de peste doi ani de
căutări. Deşi am cerut sistematic „cheia” de interpretare, de fiecare dată, răspunsul era unul
singur: Ceea ce vedeam în fotograme. Apoi, într-o zi, am reuşit să alătur fotograme făcute în
acelaşi loc, la interval mic de timp, în care apare şi curcubeul şi acest lanţ de sfere coliniare.
Aşa am remarcat inversarea ordinii culorilor curcubeului, în cele două imagini.

Din acel moment, a fost amorsat un proces complex de restructurare a unor informaţii
provenite din mai multe domenii, dar în special din fizică şi mai exact, optică.
Cum se obţine un curcubeu?
Cea mai simplă metodă, este să priviţi printr-o riglă de plastic, prin partea gradată. Veţi
observa că toate cele care sunt în jur, au un mic curcubeu pe suprafaţa lor. Explicaţia este
simplă. Rigla are secţiune triunghiulară şi joacă rolul de prismă. Trecerea luminii prin prismă,
determină difracţia luminii şi, astfel, ia naştere o spectrogramă.
Ea este o reprezentare a Luminii, care se află de fapt pretutindeni. O reprezentare a
acesteia, descompusă în elementele corespunzătoare formelor ei de manifestare fundamentale,
în această lume densă, materială. Semnificaţia culorilor sferelor, cum am spus şi la început, o
găsiţi pe internet, căutând cuvântul cheie „chakras”. Există materiale în limba română, de
foarte bună calitate deci, studiaţi-le şi clarificaţi-vă nelămuririle, dacă le aveţi.
Eu voi continua, presupunând că problema legăturii dintre centrii de forţă, chakras şi
culori aţi clarificat-o.
Aşadar, ce înseamnă acele sfere coliniare, colorate diferit şi, ciudat fenomen, care au o
succesiune precisă a culorilor în spaţiu?
În cazul Monicăi şi al meu, aţi putut vedea foarte clar Sfera Roşie, Oranj, Verde, Indigo
şi Violet. Ultimele două, apar mai mici ca dimensiune şi culoarea este estompată, datorită
transparenţei lor şi a fenomenului de compunere a culorilor, care distorsionează puţin culorile
individuale. De asemeni, suprapunerea parţială a lor, conduce la modificarea culorii, în
porţiunea secantă (suprafeţele comune ale cercurilor).
Ei bine, aceste sfere sunt în număr de şapte şi corespund celor 7 centri de forţă.
Împreună, ele sunt reprezentarea 4D a proiecţiei curente, pe care o vom numi proiecţia
activă.
Pentru simplificarea înţelegerii, cei care au văzut filmul „Avatar”, pot înţelege mult mai
uşor. Lanţul de sfere, este proiecţia corespunzătoare avatar-driverului, care este Entitatea 4D.
Avatarul, este în planul fizic şi este operatorul sau omul care realizează fotograma.
Cu alte cuvinte, într-o lume mai înaltă decât a noastră, există o Fiinţă, care, ca urmare
a stabilirii unei comunicări liber-acceptate între o proiecţie fizică (Şerban Stănescu ori Monica
Stănescu de pildă), îşi semnalează prezenţa, confirmând prin această spectrogramă
recepţionarea acordului privind colaborarea conştientă.
Primele informaţii furnizate sunt conform celor cerute: Eu am cerut să mi se explice
nivelul la care mă aflu în momentul acesta.
Răspunsul este codificat în mai multe moduri, în secvenţa de sfere colorate şi, de
asemenea, în numărul de sfere roşii.
Iată ceea ce înseamnă acest răspuns, decodificat de mine:
Numărul de sfere roşii = numărul potenţial (posibil) de proiecţii 3D cu care pot
comunica conştient. Acest număr, depinde de nivelul de energizare al proiecţiei active. Nivelul
de energizare, este dat de gradul de diferenţiere al structurii proiecţiei active, adică, de
claritatea sferelor situate coliniar. Ideal, ar fi ca toate cele 7 sfere, ROGVAIV, să fie clar vizibile
şi distincte, ceea ce înseamnă o energizare corectă la nivelul tuturor celor 7 chakras.
După cum se vede în spectrograma mea, nivelul cel mai bun de energizare îl am pe
Anahata Chakra (Centrul Iubirii). Cu alte cuvinte, pot comunica pe această frecvenţă foarte
bine şi aceasta este calea pe care pot merge mai departe, mai uşor decât celelalte.
De altfel, la momentul realizării fotogramelor, exact la nivelul lui Anahata chakra m-am
concentrat.
În fotograma „Entităţi-S-05”, cea în care în dreapta apare o sferă uriaşă indigo, m-am
concentrat asupra Ajna chakra. Rezultatul, îl puteţi vedea în fotogramă.
De ce a apărut o altă entitate? De ce sfera indigo corespunzătoare din lanţul de sfere
coliniare, care, aşa cum am precizat anterior sunt spectrograma mea, a structurii mele fizice, a
rămas la fel?
Am avut nevoie de multe luni de reflecţie şi multe fotograme realizate pentru a înţelege.
A fi capabil să te acordezi la voinţă pe o anumită frecvenţă înseamnă ceva diferit de a
avea o structură perfect echilibrată şi corect dinamizată.
În vreme ce am învăţat să îmi modific frecvenţa de vibraţie în mod conştient, la

capitolul energizare şi echilibrare, mai am mult de lucru. Altfel exprimat, am nevoie să realizez
o deschidere mai mare decât cea actuală, pentru ca fluxurile de energie să „spele” acele nivele
energetice ale mele, până când ele vor apare în fotograme la fel cu cele care corespund
Anahata chakra.
Iată deci o primă informaţie importantă: Care sunt direcţiile în care trebuie să mă
perfecţionez.
Acum, corelând semnificaţia celor 7 chakre, aflăm cu uşurinţă care sunt direcţiile în care
trebuie să acţionăm, pentru a creşte nivelul de energie la nivelele deficitare, pentru a reduce
dezechilibrul.
Este important să subliniez că, în prezent, dezechilibrele mele sunt compensate prin
preluare de energie de la nivelul Anahata chakra. Unora s-ar putea să li se pară grozav. Eu
însă am înţeles esenţialul... Echilibrul, rămâne echilibru şi dezechilibrul dezechilibru şi, aşa cum
spun bătrânii „a da în calul care trage”, e o soluţie de criză şi doar atât. Oricât de puţin mi-ar
place Adevărul, el este tot Adevăr aşa încât, trebuie să fac în aşa fel încât să cresc nivelul
energizării pe centrii Vishuddha, Ajna şi Sahasrara.
Faptul că stau mai bine ca alţii, că sferele corespunzătoare apar, chiar dacă în stare
„embrionară”, este un fel de încurajare care mi se oferă. A accepta situaţia ca atare, e ceva de
natură să îmi frâneze evoluţia şi asta, oricând se poate transforma în „ghinioane”. Altfel spus,
evenimente care au menirea de a mă constrânge treptat, să acţionez corect, în sensul
dezvoltării pe direcţiile arătate. „Treptat” aici, însemnând că dificultatea situaţiilor prin care voi
trece, va creşte proporţional cu rezistenţa opusă de mine.
Şi iată, aşa am ajuns să explicăm mecanismele bolilor. Fiecare boală, este răspunsul la
rezistenţa opusă faţă de neceitatea dezvoltării noastre, la un nivel sau altul.
Astfel, a opune rezistenţă la învăţătură (fenomen răspândit în masă azi...) înseamnă
boli tiroidiene, dezechilibre hormonale complexe, tulburări auditive şi motrice, boli ale
sistemului limfatic iar la rigoare, „cancerul sângelui” = leucemie.
La fel cu toţi ceilalţi centri de forţă. Ajna dezechilibrat şi lipsit de energie, conduce la
boli mintale, obsesii, lipsa coerenţei în gândire, memorie scăzută şi în final ceea ce se numeşte
„personalitate dublă” sau „sindrom discordant”. Din fericire, acestea sunt reversibile o perioadă
lungă de timp, deci se poate munci eficient pentru compensare şi readucerea la normal.
La nivelul lui Sahasrara, apar două tipuri majore de manifestări fizice, cele paranoide, în
care toată energia de la nivelul lui Muladhara este consumată înainte ca ea să poată stabiliza
propriul său nivel (structura fizică) şi se declanşează boli precum Parkinson, Sindromul Down,
Paranoia şi altele. Celălalt tip de dezechilibru este cel schizoid, în care se declanşează boli
legate de sistemul nervos central, precum boala (sindromul) Alzheimer, schizofrenia şi
similarele. Aceasta este cauzată de refuzul sistematic al integrării în macrosistem.
Poate mai târziu, vom discuta pe larg formele de manifestare în plan fizic şi conexiunea
cu tipul de dezechilibru energetic, precum şi modul în care putem acţiona pentru compensarea
sa şi prin urmare, restabilirea sănătăţii.
Am enumerat aceste afecţiuni, deoarece acestea m-au preocupat într-o măsură mai
mare, fiind poate cele care stârnesc cea mai mare spaimă, prin consecinţe şi modul de
manifestare. Spaima, este în sine un factor agravant al dezechilibrului şi un colosal consumator
de energie.
O altă cauză, a fost una directă, mai precis, cazuistică în familie.
În acest punct aflaţi, cred că puteţi să înţelegeţi importanţa realizării acestor fotograme
precum şi a dobândirii prin practică, a abilităţii de a interpreta corect informaţiile furnizate de
fotograme.
Putem să ne gândim de asemenea la aceste fotograme, ca la nişte „radiografii”
complexe, ale structurii energetice a Fiinţei, la momentul particular al realizării lor.
Cred că cea mai importantă aplicaţie practică, este stabilirea unui regim de viaţă menit
să ne echilibreze energetic.
Odată acest regim conceput şi pus în aplicare, avem posibilitatea de a urmări noi înşine
starea noastră de sănătate, aşa cum evoluează ea, fără costuri exorbitante de spitalizare şi
investigare cu aparatură sofisticată, printr-o metodă simplă de tot, care înseamnă a face

fotografii în aer liber...

Cu această ocazie, poate înţelegeţi şi motivul pentru care acest material este difuzat
unui număr restrâns de persoane şi încă, unor persoane care parcurg prima etapă.
Sunt expus riscului de a fi atacat de lumea farmaco-medicală, care oricând se poate
mobiliza pentru a distruge o ameninţare a statutului lor, a afacerilor lor prospere, bazate pe
cultivarea bolilor şi a psihologiei bolnavului.
Îmi ia prea mult timp să argumentez această teză şi oricum, ceea ce mi-am propus eu
în această carte, este să vă învăţ ce ştiu eu şi anume, să fiţi proprii voştri medici.
Cu cât vom fi mai mulţi capabili să ne dispensăm de serviciile medicale, cu atât
metodele noastre vor fi mai mult luate în serios. Prin forţa împrejurărilor.
Desigur, salutăm pe toţi medicii care au trecut de această parte a baricadei şi luptă din
răsputeri să ajute oamenii să înţeleagă prin prisma învăţăturilor medicale, legătura dintre
fenomene. Ei sunt însă încă puţini şi atacaţi de confraţii lor cu o duritate şi o violenţă care
merg până la asasinat... Găsiţi pe internet poveştile a cinci savanţi asasinaţi pentru că au
lucrat în cadrul unor programe militare ultrasecrete de cercetare în domeniul manipulării
genetice, de realizare a unor viruşi capabili să extermine un anumit de tip de populaţie, cu o
anumită configuraţie genetică... Atunci când au realizat în ce sunt implicaţi şi s-au decis să
facă publice informaţiile, au fost asasinaţi. Anchetele oficiale, au avut doar rolul de a
muşamaliza amestecul la nivel de stat în lansarea şi executarea ordinului de asasinare.
Revenind la ceea ce Monica şi cu mine ne-am propus în cadrul Proiectului Ritmuri

Interioare, spun doar că vrem să redăm încrederea în forţele proprii ale fiecărui om în parte.
Să facem explicit faptul că fiecare om îşi poate găsi locul în societate şi că el este chiar
rezervat. Că putem fi sănătoşi, că putem lucra împreună, că ne putem schimba pe noi şi odată
cu noi, vom schimba şi mediul din jurul nostru. De aici, până la schimbarea întregii lumi, e
doar o chestiune de Alegere, Timp şi Perseverenţă.
Toate acţiunile noastre, toate forţele noastre, sunt angajate în acest proiect, din care,
această carte, este doar un mic fragment.
Restul, acţiunilor şi atitudinilor, nouă ni se par pierdere colosală de Timp şi Energie.
Dar, Liberul Arbitru e Legea fundamentală a lui Dumnezeu, deci, suntem nevoiţi să
respectăm alegerile fiecăruia. Putem însă face propriile noastre alegeri, în baza aceluiaşi drept
garantat de însuşi Dumnezeu: Dreptul de a alege.
Sferele albe
După destrupare, care este în fapt separarea structurilor energetice complexe de
interfaţa fizică numită „corp fizic” şi pe care mulţi o confundă cu Omul, ceea ce supravieţuieşte
în primă instanţă, este Entitatea 4D. Ea are o durată de viaţă mult mai mare decât a corpurilor
(proiecţiilor) fizice.
Aceste Entităţi 4D, se pot observa sub forma unor sfere albe, albe cu modele complexe
în interior, sau albe cu modele colorate şi complicate.
Existenţa modelelor, reflectă un anumit nivel de structurare al acestor Entităţi. Unele
sunt mai evoluate, altele mai puţin.
Ceea ce este important pentru cel care realizează fotograma, este faptul că aceste
Fiinţe au venit să îi răspundă la nişte întrebări, pe care, le-a pus fie conştient, fie inconştient.
Fotograma de la arteziană, cu „ploaia” de sfere albe pe care v-am prezentat-o şi care
este imaginea centrală a coperţii volumului „Autodezvoltare...”, am făcut-o lansând în Univers,
rugămintea ca Entităţile prietene mie, să se manifeste mai aproape de Planul Fizic, astfel încât
şi eu şi oricine simte nevoia de a căpăta asigurarea că suntem asistaţi, să poată avea o
demonstraţie.
Numărul Entităţilor albe a crescut odată cu nivelul de concentrare atins de mine. Am

ţinut să fac mai multe fotograme, pentru a pune în evidenţă importanţa concentrării sau altfel
spus, a folcalizării asupra unui obiectiv bine precizat.
Pe măsură ce starea interioară de concentrare a crescut, s-a mărit şi numărul sferelor
albe apărute în fotografie.
Aceste fotograme, mai dovedesc şi altceva: Faptul că putem interacţiona cu lumile
complexe prin intermediul gândurilor.
Dar, de vreme ce lumile complexe răspund modului nostru de gândire, e clar că şi
lumea fizică răspunde cel puţin în egală măsură, felului în care noi gândim. Adică, am ajuns la
demonstraţia practică a ceea ce se afirmă în atâtea filme care circulă astrăzi pe internet, dintre
care amintesc doar câteva „What the fuck do we know?”, „The Secret”, „The Law Of Attraction”
„Zero Point Awakening” şi încă multe altele.
În această ordine de idei, cred că a venit momentul să discutăm despre conexiunea
dintre Entităţile 4D şi cele 3D, între ele. Cu alte cuvinte, despre „Sinele Superior”, care este în
primă instanţă Entitatea 4D şi proiecţiile sale fizice, pe care o anumită literatură le numeşte
„Suflete pereche”, adică, oamenii care simt că între ei, se exercită o atracţie irezistibilă şi se
simt excepţional împreună, atunci când se întâlnesc.
Aşadar...
Conexiunea 3D - 3D
Ceea ce este important să înţelegem, este modul în care putem deveni conştienţi de
Sinele nostru Superior, care este poiecţia 4D, ale cărei „umbre” sunt patru Fiinţe omeneşti,
aflate într-un plan fizic: Sufletele pereche.
Este important să reţinem un fapt: Pământul, ca Realitate Fizică, este doar una dintre
infinitele Realităţi 3D posibile. Altfel spus, este unul din scenariile posibile, din infinitatea
de scenarii posibile.
Din acest motiv, este foarte posibil ca proiecţiile fizice ale unei Entităţi 4D, să se afle în
lumi fizice diferite de cea în care ne aflăm noi, respectiv planeta Geea sau Terra sau,
Pământul, cum preferaţi să o numiţi. Eu prefer Geea şi alternativ Terra, mi se par nume mai
calde, mai apropiate şi mai sugestive de conceptul „Mamă”. Este de fapt denumirea străveche
a planetei, transmisă pe cale orală şi de asemenea prin izvoarele scrise ale istoriei noastre.
Iată mai jos, o structură spaţială care arată conexiunea dintre cele patru Suflete
Pereche. Este un tetraedru regulat, (piramidă cu baza triunghi) care, este totodată şi structura
de cristalizare a diamantului, mineralul-rege, cea mai evoluată formă din lumea minerală.
Figura 1: Sufletele pereche. Cei patru oameni care au frecvenţe de vibraţie foarte

apropiate şi constituie familia de proiecţii 3D a unei Entităţi din planul 4D.
La începutul procesului de conştientizare, începe procesul de căutare a Sufletului

Pereche. Simţim că trebuie să existe cineva cu care să ne potrivim atât de bine, încât viaţa
noastră să fie împlinită şi să fim fericiţi. Este faza de căutare a răspunsurilor, în afara Fiinţei
noastre.
Dat fiind că începem prin a căuta în exteriorul nostru, vom găsi ceea doar ce se
potriveşte din punct de vedere fizic. Cu alte cuvinte, vom aplica principiul „văzut-plăcut”. De
aici şi multele eşecuri în relaţiile interpersonale, căsnicii ratate, copii rămaşi pe drumuri şi
multe alte nereguli sociale.
În cartea „Casa şi Familia”, am discutat exact care este drumul care trebuie parcurs
pentru identificarea şi în final găsirea Sufletului Pereche.
Cei care au extraordinara şansă de a îşi găsi un Suflet Pereche de sex opus, pot trece la
cealaltă etapă şi anume, verificarea compatibilităţii fizice, care înseamnă existenţa unor
idealuri comune, obiective comune, etc. Dar, în egală măsură anumite diferenţe, care sunt
esenţiale în dezvoltarea relaţiei. Tocmai aceste diferenţe vor face relaţia trainică, întrucât, dacă
ele sunt bine cunoscute de către ambii, ei pot conlucra la îmbinarea creativă a acestora,
exploatând astfel resurse comune excepţionale, care altfel, ar trece drept „defecte”, datorită
nivelului slab de dezvoltare.
Am explicat pe larg aşa cum spuneam, o mulţime de aspecte legate de formarea şi
dezvoltarea unui astfel de cuplu, între suflete-pereche.
Un aspect important este însă, înţelegerea faptului că pot exista diferenţe foarte mari
între cele două Fiinţe umane, chiar dacă la nivel energetic, există o compatibilitate ridicată.
Pot exista de exemplu mari diferenţe de vârstă, educaţie, concepţii de viaţă, care sunt
rezultatul educaţiei şi autoeducaţiei.
Măsura în care cei doi se acceptă pe ei înşişi şi situaţia momentană a nivelului lor de
evoluţie, măsura în care consimt să evolueze împreună în mod conştient, dincolo de
dificultăţile punctuale ce pot surveni la un moment dat în faţa Echipei sau cuplului dacă
preferaţi.
Ceea ce mă leagă de Monica bunăoară, este mai puţin hârtia de la primărie sau fizicul
ei, care fără îndoială, este unul oarecare. De altfel, sunt foarte conştient că ceea ce îmi place
mie la fizicul ei, poate fi extrem de dezagreabil pentru o mulţime de alţi bărbaţi sau, pur şi
simplu, poate să pară o femeie banală, ştearsă.
Ceea ce este important între noi, este felul în care se dezvoltă ceea ce numesc eu
”vectorul rezultant”, adică, acea Entitate care s-a născut din clipa în care am consimţit să îi
dăm naştere, punând în comun resurse felurite, care, în esenţă sunt energii cu diferite
frecvenţe.
Evoluţia noastră, poate merge pe două căi principale:
Evoluţia singulară, care este mai mult calea bărbaţilor şi în unele texte mai este numită
şi „Calea Mâinii Drepte”. Ea se bazează pe negarea oricăror forme intermediare de
manifestare, inclusiv a Manifestării înseşi, (Totul este o iluzie, „Maya”) cu excepţia Absolutului,
a Unicităţii.
Evoluţia în grupuri, dintre care cuplul este prima şi cea mai simplă formă şi care se
bazează pe principiul fuziunii conştiente a părţilor componente ale Întregului, pentru ca apoi,
să fie revărsate înapoi în „Manifestare”, la alt nivel.
Personal, consider că forma mai potrivită acum este cea de-a doua. Toată cunoaşterea
dobândită de noi, demonstrează că aceasta este calea cea mai răspândită de manifestare a
Vieţii.
Fără îndoială, la nivel absolut, această percepţie este doar parţial adevărată şi ea ţine
de nivelul de evoluţie (dezvoltare) atins de fiecare.
Aşadar, repet, părerea mea, este că cea de a doua cale, adică Fuziunea, unirea,
colaborarea, este cea mai potrivită timpului pe care îl trăim, Prezentului.
Acestei căi de evoluţie îi corespunde paradigma „Unitate în diversitate”.
Ceea ce mă determină să accept cu mai mare uşurinţă această teză, este spre exemplu
o observaţie directă: Soarele printr-un proces de fuziune, dă naştere Vieţii. În cealaltă

variantă, ar trebui să accept faptul că tot ceea ce înseamnă Viaţă, este o simplă iluzie.
Fără îndoială, e o posibilitate in infinitatea de posibilităţi, dar ceea ce sunt acum, mă
îndreptăţeşte şi consider eu că ne îndreptăţeşte pe toţi să credem în Viaţă, într-un Univers
deschis, infinit, în continuă evoluţie, în continuă transformare. Şi aceasta, cu atât mai mult cu
cât, în acest model de Univers, îşi are locul inclusiv teza Universului Punctiform, ca formă
particulară de manifestare a Vieţii, în vreme ce în celălalt, apare deja o limitare, anume, faptul
că totul este o iluzie, ceea ce conduce la concluzia unui Univers închis, punctiform şi static.
Desigur, este un teren al infinitelor speculaţii filosofice, de aceea mă opresc aici.
Trăim într-o lume despre care am ajuns să aflăm informaţii pe care a devenit imposibil
să le gestionăm la nivel de individ. Este un adevăr atât de evident, încât orice tentativă de
argumentare a tezei contrare, se izbeşte de fapte clare, vizibile: Incompetenţa guvernelor,
care sunt structuri închise, a căror comunicare cu întregul organism care este societatea este
extrem de limitat şi puternic distorsionat. Vedem asta, o putem simţi dincolo de limitele
suportabilităţii, ceea ce se vede prin înseşi mişcările sociale de tip convulsiv la care asistăm.
Conflicte mai mari ori mai mici, greve, demonstraţii, conflicte armate, etc.
Prin contrast cu ceea ce se petrece în societatea clasică, asistăm la naşterea unui nou
sistem de organizare socială, bazat pe o comunicare la nivel de individ şi al cărei schelet şi
structură de rezistenţă, este internetul.
După acest ocol în care m-am străduit să revin puţin în lumea fizică, aşa cum o
cunoaştem, să revenim la „lumea invizibilă” a Entităţilor.
Am figurat deci structura care ia naştere atunci când cele 4 proiecţii 3D ale Entităţii de
nivel superior, 4D, încep să comunice între ele.
Am figurat structura care ia naştere şi pe care o regăsim de altfel în natură, dar şi în
construcţiile megalitice multiseculare: Piramida.
Însăşi tendinţa naturală de organizare a societăţii umane, are forma unei piramide.
Exemple?
Armatele, bisericile, organizaţiile de toate felurile, au o ierarhie de tip piramidal.
Instituţiile care au supravieţuit cel mai bine timp de secole, au fost şi au rămas 3:
Masoneria, Bisericile şi armatele. Toate au o structură piramidală.
Paradoxal, în prezent, asistăm la o puternică dezagregare a acestor structuri.
Timp de mai bine de 5 ani, am căutat explicaţia acestui fenomen aparent inexplicabil. În
primă instanţă, în locul unei explicaţii, am descoperit că şi alte structuri secundare, bazate pe
acelaşi principiu de organizare piramidală, se destramă cu repeziciune.
Ce se petrece în lume?
Iată întrebarea care m-a frământat şi căreia, am fost convins că i se poate găsi un
răspuns.
Răspunsul, este în desenul prezentat şi în ceea ce aţi citit până aici. Îl ghiciţi?
Iată-l: Lipsa suportului energetic al structurilor piramidale actuale.
Ce înseamnă aceasta?
Orice structură fizică, chiar dacă se organizează piramidal, deci respectă o schemă de
organizare care îi garantează o rezistenţă colosală, trebuie să evolueze şi în plan energetic,
creând o structură energetică similară. Aşa cum a demonstrat experimentul cu fragmentul de
ADN expus la lumină, are loc o restructurare a informaţiei şi energiei, până la cele mai fine
nivele ale Universului. În timp, o evoluţie firească a organizării fizice de tip piramidal,
înseamnă şi o restructurare a câmpurilor energetice, după aceeaşi schemă piramidală.
Dacă întârzie să se manifeste o astfel de restructurare, atunci, în timp, structura fizică,
fiind lipsită de suport energetic, se va dezagrega. Este exact ceea ce vedem că se petrece la
scară mondială şi numim „criză”. În aceasta constă în fapt criza actuală: Lipsa nivelului
adecvat de organizare la nivelele energetice superioare, începând cu nivelul 4D.
Pe măsură ce aceste structuri piramidale se vor crea treptat, vom asista la mutaţii
sociale spectaculoase. Prin urmare, „Armaghedonul” 2012, este doar o bombă mediatică,
menită să stârnească panică mondială şi astfel să mai conserve o vreme oarecare privilegiile
unei elite, care şi-a atins limitele şi este pe cale de a se dezagrega, sub presiunea generală a

evoluţiei întregului sistem numit „Terra”.

Este neîndoios că actuala elită poate provoca mari convulsii şi mari nenorociri speciei
umane. Ca întotdeauna, demenţa dezlănţuită, provoacă pierderi catastrofale.
Totuşi, la nivelul superior al organizării Universului, începând chiar de la nivelul 4D,
procesul de reorganizare continuă.
Fotogramele pe care le-am prezentat, sunt dovada clară a restructurărilor care se
petrec în lumea „invizibilă” a energiilor mai înalte.
Cum are loc această restructurare, privită din perspectiva noastră, a lumii 3D?
Figura 1, prezintă ceea ce putem face relativ uşor, pentru a realiza restructurarea la
nivelul 3D, restructurare care va permite Entităţii 4D să comunice mai uşor cu lumea noastră
3D, dat fiind faptul că suntem „membrele” acestei Fiinţe. Altfel exprimat, suntem modalitatea
prin care Entitatea 4D culege informaţie din lumea 3D şi totodată, acţionează în ea, prin
intermediul nostru.
Aici însă, se impune o condiţie. Înţelegerea faptului că sunterm părţile componente ale
unui întreg şi că orice acţiune sau gând, produce efecte, consecinţe asupra întregului.
Astfel, pentru a verifica soliditatea acestei ipoteze de lucru, în cursul anului 2009, am
efectuat împreună cu Monica, sute de experimente de comunicare telepatică şi empatică, de
coordonare la distanţă prin transmiterea pe calea câmpurilor a informaţiilor din teren.
Performanţele la care am ajuns, sunt şocante şi am întrerupt aceste serii de
experimente, pentru a putea conştientiza implicaţiile la scară mai mare.
Se pune aici întrebarea: De vreme ce am comunicat la distanţă, am putut efectua
mişcări fizice coordonate prin astfel de comunicări mediate de biocâmpurile noastre, ce
influenţă produc ele asupra celorlaţi din jurul nostru? Cum percep ceilalţi oameni ceea ce se
petrece între noi?
Un prim set de informaţii, destul de modeste, o reprezintă impresia multor oameni care
ne-au văzut împreună, impresie potrivit căreia, am avea peste 20 de ani de căsnicie. Totuşi,
scriptic, în această existenţă, avem doar 1 (un) an, şi acela împlinit pe 6 aprilie 2010.
Dincolo de ciudăţenia aceasta însă, se naşte întrebarea „Ce anume generează această
percepţie falsă?” O altă întrebare, care este şi mai neliniştitoare, este „Şi dacă percepţia este
corectă, atunci unde sunt greşelile în definiţia a ceea ce înseamnă căsnicie, parteneriat,
echipă?”
Care este adevărata eroare şi în ce constă ea în fapt?
Cum trebuie definită corect relaţia dintre doi oameni şi ce anume face să se simtă
coeziunea dintre doi parteneri?
Pentru că, în final, după interminabile şi epuizante discuţii cu Monica, am înţeles ce se
petrece, de ce pare că am avea atât de mulţi ani de căsnicie.
Oamnenii, percep gradul de echilibrare dintre câmpurile noastre întrepătrunse. Potrivit
experienţei lor, stocate la nivel inconştient sau cel mult subconştient, ei vor măsura
intensitatea şi stabilitatea conexiunii, folosind ca valoare de referinţă, acea experienţă
personală, „proprie”, stocată la acel nivel energetic pe care îl numim „Akasha”.
Cum potrivit experienţei întregii specii umane un anumit grad de armonizare este
asociat unei anumite perioade de convieţuire măsurată în ani, exprimarea acestui proces de
evaluare a parametrului informaţional-energetic numit „grad de armonizare”, conduce la o
exprimare echivalentă în ani de convieţuire.
Dacă am fi sistematic educaţi în sensul măsurării gradului de armonizare dintre două ori
mai multe persoane în procente spre exemplu, dacă am fi educaţi să acţionăm prin metode
specifice pentru creşterea conştientă a acestui grad de armonizare, creştere urmărită prin
metode simple de măsurare, atunci am asista cu certitudine la reducerea drastică a
destrămării familiilor, pentru simplul mortiv că, cuplurile s-ar putea forma pe baza unor
măsurători de compatibilitate energetică, care să reflecte gradul de conştientizare „individual”
cu toate consecinţele pe care această conştientizare le implică; de asemenea, colectivele de
muncă, ar fi constituite pe baze mult mai trainice şi implicit, rezultatele ar fi incomparabil
saperioare actualelor rezultate.
Pornind de la aceste premise, factorul stress şi mai departe reacţia la stress (Vezi
Bedri Cetin – Energia Universală), ar fi mult redusă. De aici, gradul general de armonizare al

societăţii umane ar creşte, ceea ce ar permite comunicarea mai rapidă şi mai puţin
distorsionată cu structurile noastre superioare.
Ce poate rezulta de aici, este dificil de spus. E posibil să scurtăm spectraculos şi chiar
să eliminăm complet, o perioadă de evoluţie a Terrei de tip convulsiv, conflictuală, distructivă,
aşa cum este evoluţia noastră acum.
De noi depinde.
Informaţia prezentată până aici, poate ajuta la înţelegerea a ceea ce trebuie făcut. Ea
reprezintă descrierea unor paşi concreţi, făcuţi de noi, cei care am conlucrat la scrierea acestei
cărţi şi la punerea la punct a Metodei Analizei Spectrale Biorezonante.
Voi încheia aici subiectul conexiunilor 3D – 3D de prim nivel, respectiv cele dintre
structurile 3D, care odată formate, activează structura 4D, conferindu-i un grad de
operaţionalitate mai mare.
Încheierea acestei expuneri o voi face cu o fotogramă realizată în martie 2008,
fotograma care apare pe coperta volumului I al seriei „Ritmuri Interioare” şi în care se poate
observa exact structura tetraedrică a opt proiecţii fizice, grupate câte patru. Prima structură,
constituită din 4 Entităţi roşii, foarte clar vizibile şi următoarea, mai puţin vizibilă, foarte
apropiată de coroana solară.
Vom discuta mai departe ce înseamnă existenţa a două tetraedre, sau opt proiecţii,
prezente în fotogramă sub forma a opt sfere roşii-roz.
Figura 2: Două structuri tetraedrice. Ilustrarea schemei de conectare prezentată la

începutul acestui capitol.

Conexiunea 3D - 4D
În capitolul precedent, am abordat conexiunea între structurile 3D, sau, corpurile fizice
ale oamenilor sau, între Sufletele Pereche. Contează mai puţin denumirea în sine, cât felul în
care asociem informaţiile cu reprezentările acestor forme de existenţă. Am să folosesc în
continuare expresia Suflete Pereche, pentru valoarea lor de simbol şi încărcătura pe care o
conţin.
Aşadar, am văzut în capitolul precedent că cele 4 Suflete Pereche, se pot organiza la
nivel fizic, comunicând între ele pe mai multe canale de comunicaţie.
Odată ce aceste Suflete Pereche încep să comunice între ele, ele se şi influenţează
reciproc. Experimentele de comunicare efectuate de mine în perioada 2004 – 2010, relevă cel
puţin două tipuri de comunicare:
— conştientă, bilaterală şi
— inconştientă sau subconştientă, unilaterală.
Dintre cele două, evident a doua este mai puţin de dorit decât prima. Ea este totuşi o
etapă necesară, mai ales în perioada identificării persoanei care este potenţiala noastră
pereche sufletească.
Măsura în care cele două – patru suflete se influenţează reciproc, comunică conştient şi
nivelul distorsiunilor apărute în procesul de comunicare, este dificil de estimat în valori
discrete. Cu alte cuvinte, exprimabile în cifre şi statistici. Pentru a putea efectua un astfel de
studiu, este necesară desfăşurarea unui program complex şi o desfăşurare de forţe care
depăşeşte cu mult posibilităţile a unul, doi, sau chiar patru oameni. Este nevoie de condiţii, de
timp, resurse variate şi mai ales, de o anumită cultură şi educaţie, care să asigure condiţiile
minimale efectuării unei lungi serii de experimente şi măsurători, în condiţii cât mai variate,
evidenţierea condiţiilor, discuţii în grupul de studiu care să elimine confuziile legate de
distorsionarea comunicării, stocarea şi prelucrarea datelor şi observaţiilor experimentale, etc.

Totuşi, de undeva trebuie început şi acesta este motivul pentru care am urgentat
realizarea acestei prime sistematizări a adnotărilor şi experimentelor efectuate în perioada
2004 – 2010.
Ceea ce pot spune este că practica demonstrează că, conectarea la nivelul lui Anahata
Chakra, conduce la rezultate spectaculoase, în diferite direcţii. Cei aflaţi într-o astfel de
comunicare, chiar dacă este unilaterală, evoluează mult mai rapid. Învăţarea, decurge mai
rapid şi mai eficient, relaţiile sociale se dezvoltă mai rapid şi mai armonios, inteligenţa şi
intuiţia se manifestă mult mai intens, nivelul comunicării în limbaj articulat, este spectaculos
mai ridicat.
Ceea ce, demonstrează valabilitatea învăţăturilor din Biblie, Corinteni XIII.
Astfel, nivelul unei discuţii cu nişte copii situaţi în zona de vârstă 14 – 17 ani, depăşeşte
nivelul multor discuţii între maturi situaţi în zona de vârstă 40 – 75 ani, dar între care lipseşte
această conexiune energetică a Iubirii, la nivelul lui Anahata Chakra.
Punctele de vedere prezentate de primul grup, sunt mult mai clare, mai multe dintre
aspectele profunde şi implicaţiile unor situaţii complexe de viaţă, sunt sesizate cu mult mai
multă obiectivitate şi promptitudine şi totodată, se găsesc şi soluţii pentru depăşirea unor
obstacole momentane, în vreme ce în cazul al doilea, discuţiile degenerează în polemici şi
extinderea continuă a listei de piedici şi imposibilităţi.
Ca urmare a acestor rezultate experimentale, am căutat o explicaţie a fenomenelor
constatate.
Cel puţin în aparenţă, în teorie, o grupă de vârstă mai ridicată, prezintă avantajul unei
experienţe de viaţă şi decizionale mai ridicate. Cum se explică totuşi ineficienţa în găsirea şi
aplicarea soluţiilor? Care sunt cauzele tegiversărilor şi a alunecării treptate în zona derizoriului
şi a atitudinilor polemice?
Acestea sunt doar o parte mică a nedumeririlor, a întrebărilor ridicate de unele dintre
experimentele efectuate.
A fost nevoie să studiez multă literatură, axată îndeosebi pe cazuistică, întrucât
abordările filosofice, sunt mai curând monologuri polemice asupra problemelor şi foarte rar
soluţii efective. Marea majoritate a textelor filosofice, despică firul în patru, înmulţind numărul
întrebărilor fără răspuns în mod exponenţial, lăsând la o parte limbajul voit eclectic, greu
inteligibil, în dosul căruia, cu timpul, am descoperit că se camuflează în fapt infatuarea şi
ignoranţa, iscate din dorinţa de a accede la celebritate.
Ceea ce m-a interesat au fost fapte experimentale şi contextul în care acestea au avut
loc. Din păcate însă, literatura de gen abundă în interpretări particulare, pornite de la
informaţii de mâna a doua, relatări ale unor curioşi care, în afara curiozităţii lor faţă de
senzaţional, singurul lucru interesant făcut, a fost consemnarea situaţiilor. Dar cât anume este
informaţie valoroasă într-o relatare a unui om uimit, şocat de ceva ce se situează dincolo de
înţelegerea şi capacitatea sa de acceptare a unor fapte brute?
Curând am înţeles că literatura de gen, oferă informaţii diluate şi contradictorii şi
trebuie să îmi găsesc singur calea înspre Adevăr. Până şi şcolile esoterice, îşi difuzează
învăţăturile cu puternice accente speculative, rupte de faptul experienţei interioare.
Există astăzi sute de şcoli de bioenergetică, Reiki, Prana-Healing, etc. Din păcate, toată
învăţătura este îmbrăcată în mult spectacular, se practică învăluirea în zeci de văluri magico-
mistice, pentru a se asigura vânzarea la preţuri colosale a unui produs care, cu puţin efort
individual, poate fi obţinut fără a plăti sumele de bani pretinse.
Am stat şi m-am întrebat de sute, mii de ori poate, de ce se vinde această cunoaştere
la preţuri atât de piperate când în realitate, iniţierea autentică, se face de la un cu totul alt
nivel. „Goana după aur” a îmbibat şi cunoaşterea aceasta, atât de importantă pentru fiecare.
Toţi cei care se consideră maeştri în esoterică, îşi crează mici imperii financiare şi apoi o „elită”
din anumiţi discipoli, „elită” cu ajutorul căreia, ţes văluri din ce în ce mai dense şi derutante în
jurul unor fenomene foarte normale şi care pot fi învăţate şi fără îmbrăcămintea science-
fiction, ba chiar horror, pe care ei o promovează cu atâta sârg.
E destul să spun că, o serie de cursanţi Reiki, „văd” entităţi malefice, care poartă
„războaie de lumină”, cu „săbii de lumină”, „bombe de lumină”, tot felul de monştri care mai
de care mai înfricoşători.

Pentru cei care au cât de cât o experienţă a lumilor invizibile, precizez că toţi aceşti
„monştri” şi „diavoli” sunt simple reprezentări mental-imagistice ale unui corp subtil măcinat
de tensiuni şi conflicte interioare uriaşe. În aceste condiţii, am stat şi m-am întrebat ce fel de
maestru Reiki poate fi un om, ale cărui câmpuri sunt încărcate cu astfel de tensiuni, şi
frantasme distructive. Cum îşi permit astfel de oameni să se erijeze în vindecători şi să se
împăuneze cu „victorii” în „lupta cu boala”?
De-a lungul anilor, am ajuns la concluzia că singura luptă cu singura şi cea mai grea
boală, e lupta cu propria mea ignoranţă. Restul, sunt imaginaţie debordantă.
Pe acest fond al realităţilor interioare proprii, al unor concluzii experimentale
îngrijorătoare prin implicaţii, am decis să devin foarte prudent, mai cu seamă în ceea ce
priveşte utilizarea cunoştinţelor Yoga, Reiki şi Inforenergetică, în aplicarea de tratamente unor
pacienţi.
Dincolo de descoperirile cu aspect spectacular făcute în 2004, care se suprapuneau
peste multe alte rezultate experimentale obţinute în anii de după incidentul din 1967,
rămâneau însă invariabil câteva realităţi pe care mi-a fost imposibil să le înlătur: Lumina,
Energia şi Informaţia.
Absolut toate iniţierile primite în perioada 1991 – 2010, au în comun manifestări şi
percepţii în care Lumina (subtilă) este direct implicată. Toate vindecările şi ameliorările
realizate asupra mea şi asupra unor cunoştinţe care au apelat la mine, au fost efectuate cu
Lumină. Al doilea element de bază, a fost conectarea la nivelul lui Anahata Chakra.
Cu aceste două elemente fundamentale în minte, la mijlocul anului 2008, am decis să
îmi structurez cercetările pornind de la o schemă simplă:
— Conectarea cu subiectul cercetării la nivelul lui Anahata, deci Energia Iubirii. Aveam
aici cel puţin câteva garanţii ale inexistenţei vreunui pericol: Biblia - Corinteni XIII;
Nenumăratele poveşti de iubire şi impactul lor social şi emoţional; propria mea experienţă
emoţională;
— Utilizarea Luminii subtile, care apare practic în toate formele de iniţiere şi şcolile de
tratamente bazate pe tehnici de medicină tradiţională orientală, inclusiv Isihasmul Ortodox, în
a cărui valoare, eu cred, credinţă pentru care îi mulţumesc Maestrului Ghelasie Gheorghe, care
prin colosala energie pusă în cărţile sale, a reuşit să mă călăuzească prin labirintul falselor idei
şi ipoteze contradictorii, privind „Lumea de Dincolo”.
Astfel, în primăvara lui 2008, deja luasem decizia de a încheia capitolul „Ritmuri
Interioare” prima carte scrisă şi de a continua călătoria începută cu această carte în interiorul
meu, pornind de la tot ceea ce acumulasem ca experienţă. Aveam însă nevoie la acel moment
de o metodă prin intermediul căreia să pot „traduce” informaţiile percepute de către structurile
mele energetice, într-un limbaj accesibil pe cât posibil, mai multor oameni.
Descoperirea conexiunilor energetice între cele patru proiecţii însă, explicaţiile furnizate
de această descoperire, erau insuficiente.
Am ţinut în primăvara lui 2008 un regim alimentar special, conceput de mine pornind de
la teza că, alimentaţia omului, aşa cum o cunoaştem, este fundamental greşită. De ce?
Mă frământa la acea vreme, un adevăr simplu: Organismul uman, conţine 78% apă;
planeta, are 75% din suprafaţă, acoperită cu apă; apa, se regăseşte în natură, practic în orice,
inclusiv în minerale, sub o formă ori alta. Cum se explică faptul că alimentaţia noastră, este
predominant uscată? Cum ar putea influenţa Fiinţa umană dacă în alimentaţie aş introduce
raportul 75 – 80% apă în loc de solide, peste 60%?
Rezultatele obţinute în cele aproape 80 zile de astfel de regim, au fost din nou
spectaculoase.
Ceea ce până la acest experiment erau doar simple ipoteze de lucru, susţinute de
dovezi disparate şi dificil de conectat într-o construcţie coerentă, a început să se închege într-
un tot unitar, care răspundea multor întrebări.
Aveam nevoie însă de o metodă de a obiectiva vizual toate aceste descoperiri.
Aşa au apărut fotogramele cu „sfere roşii”. În primul moment, tentaţia a fost să resping
ceea ce era evident. Era mult mai comod să pun acele sfere pe seama reflexiilor oprice în
lentile, a unor erori datorate aparaturii, etc. Altfel spus, „erori”, „aberaţii optice”, „accidente”.
Neastâmpărul meu dintotdeauna însă, m-a pus să repet prima serie de fotograme, în alt

loc şi în alte condiţii. Încă din 1991 mă întâlnisem cu spectaculosul fotografiilor cu Entităţi. Cu
tot scepticismul meu de om de formaţie tehnică, am fost nevoit să îngenunchez în faţa
evidenţei! Aveam experienţă de fotograf amator, de la 10 ani; am realizat filmări video,
începând din 2004, imediat după absolvirea cursului de operatorie imagine TV.
Prin urmare, cu toate argumentele unui „Gică-contra” destul de competent şi cu ceva
experienţă în domeniul realizării imaginilor şi al prelucrării lor, sferele, continuau să sfideze
fizica aparaturii optice foto-video. Devenea din ce în ce mai clar faptul că sferele roşii, erau
reprezentările unor existenţe fizice, materiale. Mă obseda asemănarea izbitoare a dispunerii
celor opt sfere, cu canonul de proporţii al lui Da Vinci. Ce a vrut să ne transmită savantul şi
artisul medieval prin acel desen misterios? Dar aceste Fiinţe, care, era clar, se căzneau din
răsputeri să mă înveţe ceva?
Ştiam de existenţa „numărului de aur”, făcusem în adolescenţă un an de arte plastice,
învăţasem câteva noţiuni de proporţiile corpului omenesc.
La vreo trei luni după seria de fotograme cu opt sfere roşii, imaginile au început să se
complice. Au început să apară două sfere parţial suprapuse, colorate în verde şi albastru.
Am reluat studiul Chakrelor şi a modului lor de funcţionare. Aşa s-a produs „declic”-ul.
Mi-am amintit de nişte fragmente de scrieri mai vechi „de sertar”, în care mă jucam cu
noţiunile se spaţio-timp, pornind de la cele două ecuaţii fundamentale ale fizicii cuantice:
Ecuaţia Einstein (E=mc2) şi ecuaţia Max Plank (E=hv). Ecuaţiile, conduceau clar la conexiunea
dintre Lumină, frecvenţa de vibraţie şi materia solidă şi puneau în evidenţă faptul că, odată cu
creşterea frecvenţei, materia solidă trece în Lumină. La o altă abordare, dintr-o perspectivă
care sfidează orice logică matematică sau fizică, am înţeles că, Spaţiul trece în Timp şi invers şi
că cele două stări, sunt doar nişte stări limită ale unei „substanţe”, pe care am reuşit să o
identific în termenul „eter” din scrierile tradiţionale orientale. Făcusem deja nenumărate
experienţe de decorporalizare, devenisem familiar cu conceptul de Timp tridimensional,
vortexuri spaţio-temporale. Toate acestea, simţeam acum că trebuie puse cap la cap.
Experienţele de decorporalizare conştientă, mă familiarizaseră cu existenţa unui „EU”
care se priveşte pe sine „de sus” şi înţelesesem că ceea ce privesc, este practic imaginea
corpului meu fizic, rămas în poziţie de meditaţie, în locul fizic în care iniţializasem
decorporalizarea. Cine este totuşi acest „EU” care se priveşte pe el însuşi?
Am înţeles că este vorba despre ceea ce unii numesc „Sinele Superior”. Neastâmpărul
din mine, „drăcuşorul”, îmi serveşte o întrebare încuietoare:
Cât de superior?
Ca întotdeauna, spiritul omenesc ataşat de soluţiile comode, confortabile, care ocolesc
greutăţile, m-am refugiat brusc în gramatică: Ete-te ce agramatism simpatic! Sună haios!
Auzi, tu, „Cât de superior” Ha-ha-ha-ha!
Faptul brut însă, mă strivea. Am trecut de formula lingvistică stupidă şi am înţeles că
aici, exista un Adevăr mare, de care fugeam: Mai am enorm de multe de învăţat! Am ajuns
abia la prima structură mai complexă decât corpul fizic...
Ce este ea? Evident, „micul dumnezeu”, Scânteia Divină din fiecare. Dar, aici apărea o
altă întrebare chinuitoare: Câte straturi mai sunt până la „miez”? Dacă este doar prima „foaie
de ceapă”, a unei construcţii multi-stratificate?
Am reluat lectura multor pasaje din diferite cărţi, care tratau problema Sinelui. Am
regăsit conceptul stratificării şi am înţeles că sunt pe drumul cel bun...
A fost o perioadă de intense frământări şi căutări. Am citit şi recitit pasaje lungi din
toate cărţile care simţeam că mă pot ajuta să avansez în înţelegerea metodei de cercetare care
îmi fusese dăruită de o Fiinţă extrem de binevoitoare, care răspunsese cererii mele de a fi
ajutat să înţeleg ce este înăuntrul meu şi cine, ori ce sunt eu de fapt.
Mă necăjea că profesorul meu invizibil, trecuse cam repede la „lecţia a doua” şi îmi
servise imaginile cu sferele colorate, suprapuse.
Aşa s-a născut prima schemă, cea de la începutul capitolului precedent. Ea răspundea
misterelor legate de Sufletele Pereche. Am purtat mai multe discuţii — graţie internetului — cu
o serie de oameni preocupaţi ca şi mine, de decenii, de aceste domenii de cercetare.
Treptat, am ajuns la concluzia că trebuie să existe o structură ale cărei „umbre” în
planul fizic, sunt sferele roşii, că Sufletele Pereche sunt de fapt principalele părţi componente

ale acestei Fiinţe, părţile care realizează interfaţarea dintre ea şi lumea tridimensională în
care este ancorată conştiinţa noastră în mod uzual.
Aşadar, totul este o chestiune de conştiinţă, conştientizare şi de perspectiva din care
percepem Universul Infinit.
De aici şi până la o primă reprezentare a conexiunii 3D – 4D, a fost mai mult efortul de
a traduce experienţa interioară în imagini coerente şi în limbaj articulat.
Iată mai jos, o primă reprezentare grafică a acestei structuri complexe 4D şi a relaţiei
dintre ea, ca Fiinţă şi proiecţiile sale sau părţile componente numite „Suflete Pereche”:
Aşa am descoperit ce anume au vrut să ne înveţe cei care au construit piramidele.

Piramidele, contrar opiniilor oficiale de până acum, potrivit ultimelor cercetări efectuate,
au o vechime de peste 550.000.000 ani. Da, cinci sute cincizeci de milioane de ani! Şi încă, e
posibil să fie şi mai vechi.
Este irelevant cine le-a construit de fapt. Şi dacă vechimea lor ar fi doar de 5000 de
ani, tot rămâne întrebarea: Ce informaţie crucială pentru noi, „viitorimea”, a justificat acest
efort colosal de conservare a informaţiei, astfel încât să existe certitudinea că ea va străbate
zeci de secole, pentru a ajunge la un „mâine”, incert?
De ce această formă particulară, este atât de importantă? Ce „secret” ascunde această
formă?
După ce am citit vreo patru cărţi pe tema piramidelor şi experimentelor, după ce am
citit despre lucrările şi rezultatele colectivului doamnei dr. ing. Marioara Godeanu cu piramida
de la Piteşti, am rămas ani în şir cantonat în ideea „secretul e în formă”.
Abia după ce am înţeles că forma este ceva irelevant şi că ceea ce contează sunt
conexiunile, am reuşit să înţeleg mesajul real al piramidelor: Piramida este schema de
organizare a Universului. Aşa se explică de altfel şi tendinţa naturală a societăţii omeneşti de a
forma ierarhii piramidale.
Aşadar, schema de bază, este piramida. Ea este „celula”, forma geometrică-nucleu, în
toată această desfăşurate colosală, numită Viaţă.
Am revenit apoi la studiul fractalilor, ca metodă de generare a imaginilor. Astfel dacă
luăm în considerare piramida ca sămânţă (gereratoarea elementară a construcţiei fractalice),
rezultă o structură de o complexitate colosală, extrem de dificil de reprezentat. Urmăriţi ce se
poate obţine în grafica 2D, cu o sămânţă-triunghi echilateral. Dar câte variaţiuni obţinem dacă
modificăm unghiurile triunghiului?
Dacă aveţi posibilitatea să vă jucaţi cu un program de generare a fractalilor (Ecuaţiile
Mandelbrot) veţi vedea ce spectaculoase sunt rezultatele chiar şi în plan. Cu atât mai mult, în
spaţiu!
Bun!
Să trecem acum la o altă perspectivă a conexiunii 3D – 4D.
Universul Infinit, este organizat în „straturi”. Cea mai plastică imagine este cea a unei
cepe. Fiecare „foaie de ceapă”, are caracteristicile ei proprii şi de asemenea, frecvenţe de
vibraţie şi energii specifice. Totul în Univers este ENERGIE ŞI INFORMAŢIE. Energia, este
„materia primă” iar formele sunt date de energia structurată potrivit unui volum oarecare de

informaţie.
Întreg Universul, este într-o continuă „fierbere”, adică, în mişcare, în transformare.
Totul evoluează, potrivit unor programe precise. Felul în care fiecare Entitate evoluează însă,
este reglementat de o Lege Universală, Legea Liberului Arbitru.
În esenţă, ea se poate traduce astfel:
„Suntem ceea ce vrem să fim, ceea ce alegem să fim. Suntem produsul
propriilor noastre alegeri.”
Revenind la conexiunea 3D – 4D, iată o perspectivă uşor modificată a imaginii de la

începutul capitolului, imagine în care am figurat primul strat, stratul 3D (prima „foaie de
ceapă”) şi cel de-al doilea, stratul 4D:
După cum se observă în figură, avem o serie de corelaţii între structura informaţional-
energetică 4D şi structurile informaţional-energetice 3D.
Pe de o parte, prin însuşi procesul complex pe care îl numim „Viaţă”, între orice formă
de existenţă din mediu şi mediul însuşi, există o corelaţie continuă, o legătură imposibil de
distrus. Această legătură, poate fi doar modificată, transformată, prin intermediul
frecvenţei de vibraţie.
Iată câteva exemple: Orice formă de existenţă, interacţionează cu aerul şi deci, cu
elementele componente din aer. Puteţi să vă abţineţi de la a respira 24 de ore?
Da, vă spun eu, dar pentru a atinge această performanţă, aveţi o cale lungă de parcurs,
care vă poate lua toată viaţa, funcţie de interesul şi perseverenţa pe care o arătaţi pentru
învăţătură. Motivaţia, este un alt factor determinant. Mai sunt şi alţi factori.
Puteţi să renunţaţi la a consuma orice lichide timp de 90 zile?
Din nou răspunsul este da, dar primele efecte sunt constipaţia, apoi urmează migrenele,
cefaleele, flatulenţă (gaze), indigestii, vomismente, etc.
Iată deci că schimbăm energie cu mediul de viaţă, fie că ştim asta fie că o ignorăm. A
ignora aceste adevăruri, este fără îndoială o chestiune de alegere, dar, consecinţele alegerii, le
vom suporta, fie că ne convin fie că am prefera să le pasăm altcuiva. Şi la acest „să le pasăm
altcuiva”, începe vârtejul „ghinioanelor” sau, al „necazurilor”.
Extrem de multă lume încă trăieşte iluzia că răspunderea pentru propriile decizii, poate
fi transferată „altcuiva”. Acest lucru, este absolut imposibil. Am explicat mecanismul în cartea
„Autodezvoltare...”
Ceea ce putem însă face mult mai uşor, este să învăţăm din deciziile luate, să
descoperim Legile care guvernează Universul şi să le îmbinăm în aşa fel încât să obţinem un
rezultat sau altul, potrivit unui interes izvorât din nevoia de cunoaştere şi dezvoltare.
Universul sprijină orice iniţiativă care implică dezvoltarea Vieţii şi inhibă, prin

mecanisme de reciclare a energiei, orice direcţie de dezvoltare a unui subsistem, care se opune
Vieţii.
Deşi acest „joc”, aceste alternanţe în jurul unui punct de echilibru par a fi procese
contrare, opuse, în fapt, ele sunt complementare. Adică, se completează reciproc.
Ca să iau un exemplu, Monica este Suflet Pereche cu mine, dar suntem destul de mult
diferiţi, ca microsisteme individuale. Împreună însă, punând în comun ceea ce face din noi
nişte individualităţi, ne sporesc şansele de a evolua, atât timp cât ne menţinem obiectivul de a
forma o Entitate, trecând peste limitele individuale.
De altfel, oricine cunoaşte astrologie suficient de bine, poate verifica ce am afirmat eu.
Datele necesare sunt:
Monica = 15.11.1967, ora 22:30, Bacău;
Şerban = 11.06.1959, ora 2:10, Bucureşti.
Astrograma individuală, relevă că relaţia noastră este catastrofală. Cea compusă, relevă
că este singura formulă viabilă, în care cuplul, poate atinge succesul, bunăstarea, etc.
Cu alte cuvinte, am venit pe lume cu nişte lecţii secundare, pe care ni le-am însuşit în
anii precedenţi. Când „baremul de promovare” a fost atins, am început să ne simţim şi să ne
căutăm. Am trecut deci la lecţia mai complexă, care este formarea echipei sau, altfel spus,
dizolvarea individualităţilor şi fuzionarea într-un tot unitar, care se manifestă în planul fizic,
prin două corpuri fizice, care însă, acţionează sinergetic şi sintonic.
Cum anume se realizează „dizolvarea” limitelor proprii, e mai complicat de explicat. Voi
reveni poate în alt context. Principial, sunt nenumărate metode, între care terapiile
convenţionale sunt doar o parte dintre acestea.
Pe parcursul acestei cărţi, mi-am propus mai puţin să abordez problema vindecărilor şi
a tratamentelor şi mai mult să subliniez mecanismele prin care putem stabili un diagnostic al
unor dezechilibre şi modul în care putem să conştientizăm calea pe care trebuie acţionat în
vederea echilibrării, care în fapt, se traduce prin „vindecare”.
Iar drumul vindecării începe de la vindecarea mea, sau a celui care a ales calea
autodezvoltării.
Este bine cunoscut mecanismul rezonanţei şi implicaţiile acestuia în Univers.
Pe acest principiu se bazează toată concepţia mea privind Universul, dezvoltarea şi în
particular, ideea de vindecare şi tratament.
Totuşi, trebuie să remarcăm că înainte de orice măsură de tratament, trebuie să
cunoaştem cât mai bine posibil, cauzele care conduc la starea de boală deci, practic, cauzele
care produc dezechilibrele, a căror expresie este starea de boală.
Restul, înseamnă multă, multă transpiraţie...
După această digresiune, pe care am făcut-o să vă uşurez puţin de sperietura celei de-a
doua imagini, care arată clar că drumul cunoaşterii este extraordinar de lung, hai să vedem ce
înseamnă conectarea entităţilor 3D între ele şi în final, conectarea la entitatea 4D, apoi 5D, 6D,
etc....
Activarea 3D
Ca fiinţă tridimensională, omul parcurge în viaţă o serie de experimente. Scopul
acestora, este însuşirea unui minim de experienţă şi abilitate în gestionarea resurselor proprii.
Cine îşi imaginează că este vorba despre altceva, se înşeală. Conceptul „proprietate”, este o
aberaţie la scara Universului Infinit. Dacă vreţi o demonstraţie, ne naştem goi-goluţi. Ajungem
să ne încălţăm, să ne îmbrăcăm şi să facem o mulţime de lucruri, ca automatele, datorită
modului în care suntem educaţi...
— Îmbracă-te că o să răceşti!
— Mănâncă, altfel o să rămâi mic!

— Dormi, altfel o să rămâi mic!

— Învaţă, ca să ai parte! (Parte, de ce anume? De o poziţie socială care să îmi permită
să terorizez nişte subalterni cu mofturile mele? De bani? De averi?)
— ...etc., etc.,
— Fii cuminte, că te bat! (CE e aia „cuminte”? Să însemne oare „cu minte”? Adică?
Craniul meu e fără minte, adică e gol? Cine hotărăşte asta şi pe ce criterii? După care legi?
Cine îi îngăduie lui X, Z, Y să mă bată? Simplul fapt că sunt în inferioritate fizică faţă de el e o
justificare? Şi dacă da, cum de altfel se şi vede de secole în societate, atunci cine e „cuminte”
ori „cu minte”? Cel care abuzează de forţă împotriva celui slab? Pentru că la asta se rezumă în
final a fi „cuminte”: a fi sclavul celui puternic, a fi obedient, a face ce îţi dictează el, pentru că
aşa crede el că ar fi bine...)
V-am dat câteva exemple de punere în problemă, ca să puteţi înţelege fenomenul

Activării.
Procesul Activării, începe din momentul când simţim înăuntrul nostru că viaţa noastră,
este condusă de alţii. Că suntem dirijaţi, că ni se încalcă voinţa şi dreptul de a alege.
Odată Activarea produsă, începem să ne opunem acelor cerinţe care simţim că intră în
contradicţie cu interesele noastre. La început, modul în care ne percepem, este acela de
individualitate, de singularitate efemeră: „O viaţă are omul şi ea trebuie trăită!”
Pe măsură ce experimentăm luarea propriilor decizii, vom experimenta şi efectele
deciziilor luate. Şi asta, inevitabil, ca urmare a Legii Cauzei şi Efectului, cunoscută în
literatura orientală sub denumirea „Legea Karmei”. Ea este o particularizare a Legii Universale
a Echilibrului, care o înglobează.
Din perspectivă energetică, Activarea este un proces care înseamnă o primă deschidere
a individualităţii, către mediul de viaţă. Legea care guvernează acest tip de indivizi, este
instinctul de conservare individual. Astfel, individul îşi însuşeşte lecţiile de bază privind
asigurarea hranei, a protecţiei şi celelalte nevoi care ţin de supravieţuirea biologică.
Odată aceste lecţii învăţate, apare nivelul următor al Activării, în care individul simte
nevoia perpetuării experienţei acumulate. Această nevoie este exprimată la nivelul cel mai
scăzut, prin reproducerea ca individ, reproducerea fizică, prin intermediul funcţiei de
reproducere (organele sexuale).
Încet-încet, se activează alte zone ale conştienţei, de la conştienţa individuală de sine,
la cea de familie, de grup şi ajungem în fine la descoperirea relaţiilor care ne leagă de mediul
de viaţă.
Treptele activării unui 3D, continuă de aici, la un cu totul alt nivel.
Încep să apară crizele existenţiale: Cine sunt? De unde vin? De ce trăiesc?
Încep nemulţumirile legate de aspectele organizării sociale şi multitudinea de întrebări
derivate din „Ce e drept, ce e nedrept şi de ce”, De ce există „injustiţie”, care sunt criteriile
corecte de repartizare a resurselor, etc.
Răspunsurile la aceste întrebări însă, devine evident că pot fi obţinute doar în Echipă.
Astfel, după experimentarea a tot felul de relaţii interumane, apare limpede faptul că
există parteneri cu care relaţia decurge „sublim” şi alţii, cu care e tensionată.
Omuleţul nostru activat, începe să caute ceea ce numim „Sufletul Pereche”. La început,
experienţa îl conduce să caute potrivit semnelor exterioare, pe principiul „Văzut, plăcut,
adjudecat”.
După o altă serie de astfel de experimente, descoperă că există „înăuntru” şi „în afară”.
Că are emoţii, sentimente, idei, gânduri care îl frământă şi pentru a căror limpezire, clarificare,
este dispus să renunţe la masă, casă şi chiar la orice formă de confort. Uneori, „presiunea”
creşte, până la a renunţa şi la viaţă, doar pentru a afla răspunsul la o întrebare chinuitoare: Ce
rost am eu în această lume?
Totul în jur devine fad, inutil, fără rost. Apare întrebarea „Există Dumnezeu?” şi dacă
da, „Ce faci acolo, dacă exişti? Dormi? De ce mă laşi să mă chinui în halul ăsta?”
În acest moment, a avut loc Trezirea.
Al nostru 3D, a devenit conştient la un anumit nivel, că Universul este polistructurat şi
că, dincolo de el ca individualitate, trebuie să existe „ceva” sau „cineva”, care să ştie „ce şi

cum”. De aici încolo, îşi va îndrepta toate furiile şi nemulţumirile, împotriva lui „dumnezeu”,
care îl lasă să se chinuie, e răzbunător, părtinitor, îşi bate joc de el în fel şi chip, doar el ştie de
ce...
Activarea 4D - Trezirea
Odată ce 3D a început „să strige”, să se revolte, să ceară explicaţii, pentru 4D, începe o
altă perioadă a existenţei. Până acum trăise într-un univers al surdo-muţilor. Cei patru 3D care
îl compun, se mişcau haotic, indiferent ce le-ar fi spus. În fine, acum se pare că a început
comunicarea.
Şi îi răspunde: „Prostule! Eu sunt aici dintotdeauna! Am fost alături de tine tot timpul
dar tu ai fost surd şi orb! Orice ţi-am zis, tot ce ai vrut tu ai făcut! Acum, te-ai răzgândit?
Colaborăm?”.
Pentru 3D, e încă prea devreme. El încă are nevoie de „cineva” în spinarea căruia să
zvârle răspunderea tuturor „nenorocirilor” prin care trece. E nevoie de un vinovat. În sfârşit, l-
a găsit!
Multe experimente de viaţă se vor derula în astfel de condiţii. Totuşi, „Vocea
Interioară”, parcă se lipeşte undeva, în străfundurile lui 3D. Şi la un moment dat, când
numărul experienţelor de viaţă ajunge destul de mare încât să compare rezultatele lor cu ce îi
spusese Vocea Interioară, începe să descopere că, o parte din experienţe, le-a făcut aproape
cum i se spusese şi au ieşit mai bine ca altele. Aşa trece la treapta următoare a Trezirii. De
acum înainte, va fi mai atent la ce îi spune Vocea şi va verifica dacă e corect ce se petrece,
când se lasă condus de Voce. Treptat, constată că e mai bine dacă ascultă Vocea. Parcă toate
„se leagă”, în mod inexplicabil, chiar şi când logica e împotriva soluţiei.
Şi atunci, 3D, începe să pună întrebări...
Aşa se naşte primul canal de comunicare. Fenomenul, e cunoscut în literatura de gen
sub denumirea de „Channeling”. Este cea mai primitivă formă de Channeling, cu o singură
verigă. În timp, se dezvoltă şi comunicarea devine mult mai amplă, mai complexă.
Începe în paralel şi comunicarea pe orizontală, între cei patru 3D, Sufletele Pereche.
La început, e doar o comunicare slabă, apare sentimentul nelămurit că „trebuie să
existe o jumătate a mea”. Şi începe căutarea acesteia, în mod conştient. Reperele însă sunt
exterioare şi erorile de detecţie, sunt numeroase. Pe măsură ce experienţa se acumulează şi
comunicarea prin intermediul câmpurilor se perfecţionează, legătura devine din ce în ce mai
stabilă şi mai performantă. Iniţial, e vorba de empatie.
Cu timpul se manifestă şi telepatia. Astfel, încet-încet, se completează conexiunile şi
pe orizontală şi nivelul de integrare, creşte. Informaţiile se restructurează continuu. Apar şi
primele fenomene de decorporalizare conştientă.
Acesta este momentul în care la 4D, apare Trezirea.
Structura energetică a unui 3D, se reintegrează în cea 4D şi 4D începe să capete
mobilitate. Începe să se deplaseze în lumea în care fusese imobil şi treptat, o cunoaşte.
De aici înainte, procesul se reia, dar la un alt nivel...
Proiecţia 4D, începe treptat să comunice cu toate cele patru 3D şi încep întrebările cu
următorul nivel de complexitate. Dat fiind nivelul de vibraţie mai ridicat al stratului 4D, acesta
începe să comunice cu Sinele său Superior, 5D, mult mai repede decât a făcut-o primul 3D cu
el. Astfel, începe procesul de integrare la următorul nivel de complexitate.
Experienţele de viaţă încep să devină din ce în ce mai dificile, complexitatea comunicării
creşte şi începe să se dezvăluie arhitectura Universului.
Structurile energetice ale 3D, încep să gestioneze din ce în ce mai bine energiile, să
păstreze mai bine echilibrul structurilor interioare şi să acumuleze informaţie din ce în ce mai

multă. Experienţele de viaţă sunt din ce în ce mai bine concepute iar învăţăturile, mai
profunde. Treptat, 5D stabilizează conexiunea cu 4D şi astfel, canalul iniţial de comunicare mai
capătă o verigă.
Activarea 5D – Iluminarea
Odată apărută comunicarea unui 4D cu al său Sine Superior, 5D, acesta îl informează că
trebuie să îşi caute „părţile” celelalte. Adică, „sufletele pereche” 4D, care sunt de această dată,
5 la număr. Astfel, 4D intensifică comunicarea cu primul său nucleu de 3D şi aceştia, comunică
în Fizic cu alte proiecţii 3D. Ei deja pot comunica telepatic şi înţeleg diferenţa dintre o
rezonanţă spontană şi cea controlată.
Acolo unde apar rezonanţele spontane, ei ştiu că e un potenţial mare şi că este una din
proiecţiile lor „suflet pereche”, cu care sunt conectate printr-un alt 4D.
Începe clarificarea relaţiei: De ce? Ce? Cum? Etc...
Odată stabilită conexiunea între 2 Entităţi 4D active, trezite, ele comunică intens cu 5D
ale căror proiecţii (umbre) sunt şi înţeleg că sunt în fapt „celule” ale aceluiaşi ţesut, că sunt
proiecţiile unei Fiinţe cu alt nivel de complexitate (5D).
În acest moment, 5D este Activat, 4D Trezit, iar 3D, Iluminat.
Iluminarea lui 3D, îi permite acestuia să identifice pe calea clarviziunii, şi alţi 3D, aflaţi
în diferite stadii de dezvoltare. De aici, începe o sarcină mai grea. Ghidarea altor 3D, astfel
încât şi aceştia să poată descoperi Scânteia Divină din ei.
De cele mai multe ori însă, evoluţia pe verticală este atât de tentantă, încât 3D o
preferă, ignorând datoria de a transmite învăţătura. Şi aici, apar blocajele. Comunicarea 5D –
3D în loc să aibă loc progresiv, se limitează la una 4D – 3D. Astfel, 4D rămâne o perioadă
îndelungată intermediarul între lumea fizică, 3D şi 5D, până în momentul când 3D, se
maturizează suficient. Acest proces de maturizare însă, este puternic condiţionat de nivelul de
evoluţie al altei Entităţi 3D, extrem de importante: Planeta!
Abia când planeta însăşi ca entitate 3D ajunge să îşi conştientizeze propriul 4D, care
este o structură extrem de complexă, înglobând toate formele de viaţă din 3D, abia atunci, se
deblochează accesul general la 5D. Până atunci, „vârfurile”, vor fi nevoite să se ocupe de
dezvoltarea generală. Acele Entităţi care reuşesc însă să depăşească această barieră naturală a
vibraţiei fundamentale planetare, vor pleca către o altă planetă, pentru a îşi completa practica
în 3D, cu alte tipuri de experienţe 3D, în alte sub-benzi vibraţionale (Vezi Scarlat Demetrescu,
„Din tainele vieţii şi ale Universului” şi „Viaţa de dincolo de mormânt”).
După parcurgerea unui stagiu de acest gen, Entitatea poate alege să revină, cu misiuni
mai dificile decât cele pentru care ar fi putut rămâne anterior. În general, putem numi această
misiune, „maestru de maeştri”.
Treptat, comunicarea 4D cu ai săi 3D devine mult mai performantă şi începe
comunicarea cu Planeta şi cu celelalte planete ale sistemului solar în care evoluează. Aşa apar
contactele cu civilizaţiile „invizibile”, colaborările cu ele şi evoluţia gernerală accelerată.
Începe conştientizarea unui Adevăr fundamental: Toate sunt UNA.
Cele 5 proiecţii 4D încep să comunice între ele din ce în ce mai bine, conştiinţa celor 4
3D fuzionează, apare fenomenul de integrare la nivelul 3D, apoi se extinde la nivelul 4D şi
astfel, apare trezirea lui 5D, care, fusese doar activ. Urmează Iluminarea 4D, când practic,
conştiinţa celor 5 4D fuzionează. Apare apoi Activarea 6D, Iluminarea 5D, Trezirea 6D,
Activarea 7D, etc.
Ce se întâmplă în plan fizic?
Apar comunităţile stabile, aşa numite „spirituale”, care lucrează împreună, în scopul
ridicării frecvenţei medii de vibraţie la nivel planetar. O muncă extrem de dificilă şi delicată,
dar, foarte frumoasă.

Fiecare 3D trezit, este un nou giuvaer adăugat Tezaurului Universal.

Aceasta este, la scară foarte mică, schema evoluţiei întregului Univers, din etapă în
etapă, din structură simplă, în structură complexă.
În realitate, evoluţia este un proces de conştientizare a ceea ce există şi abia apoi un
proces de evoluţie, către formule noi, inedite.
Omul, este doar o formă de interfaţă foarte înzestrată, între „microcosmos” şi
„macrocosmos”. Este o imagine microscopică a întregului Univers. Schema de dezvoltare
fractală, este de aceea una foarte potrivită, atât prin simplitatea ei cât şi datorită intuitivităţii
cu care schematizează structura Universului.
În continuare, voi prezenta o schemă în care am reprezentat nivelele 3D, 4D şi 5D, cu
relaţiile dintre acestea.
Este ceea ce am putea numi „nucleul” sau „şablonul”, sau „sămânţa” fractală.
Vă urăm să vă găsiţi cât mai repede talentele native şi să le

dezvoltaţi cât mai repede, să găsiţi în voi Lumina, Iubirea şi Echilibrul pe
care vi le dă Adevărul!
Monica şi Şerban Stănescu

Partea III
În curs de elaborare...
Din cuprins:
• Implicaţiile sociale globale ale structurii energetice piramidale;
• Conştiinţa divizată şi integrarea, factori decisivi în evoluţia individuală şi generală;
• Energia Iubirii, pivotul central al integrării;
• Stabilitatea şi eficienţa unei structuri sociale;
• Crearea unei echipe de muncă eficiente;
• Armonizarea unui colectiv;
• Evoluţia individuală şi colectivă;
• Aspecte esoterice privitoare la dezvoltare şi integrare;
• Ansa virtuală şi măsurători;
• Utilizarea fotografiilor cu Entităţi în vederea stabilirii priorităţilor, a formării colectivelor
de muncă şi a armonizării la nivelele 3D, 4D şi 5D.
Deocamdată, capitolele enunţate consider că sunt suficiente pentru partea a III-a.

În funcţie de interesul manifestat de cititori, de rezultatele efective obţinute de fiecare
în parte, vor mai urma şi alte dezvoltări.
Recomand tuturor cititorilor să consulte frecvent versiunile lucrărilor publicate, care
sunt afişate în antetul sau posttetul (header, footer) fiecărei pagini sau, pe prima pagină,
pagina cu cuprinsul.
Toate lucrările publicate pot suferi în timp modificări importante, caz în care versiunile
publicate, vor fi înlocuite cu noile versiuni.
Resurse ale ZENLA Project

Ceea ce până de curând s-a numit „Proiectul Ritmuri Interioare”, s-a transformat în
„ZENLA Project” şi am decis să abordăm piaţa internaţională.
Limba în care va continua dezvoltarea proiectului, este limba Engleză.
Motivul este unul simplu: Atunci când românii vor reuşi să impună pe plan mondial
limba română cel puţin în aceeaşi măsură în care s-a impus limba Engleză, vom proceda
altfel.
Deocamdată însă, pentru a ne putea face cunoscuţi, pentru a putea transmite
cunoaşterea moştenită de la strămoşii noştrii, Dacii, cunoaşterea lui Zamolxe, limba Engleză
este cea care asigură audienţa cea mai largă cu putinţă în prezent.
Dacă am avea Timpul şi resursele necesare să aşteptăm ca românii să se trezească în
suficientă măsură pentru a acţiona integrat, echilibrat, am face-o cu siguranţă. Din păcate
însă, faptele demonstrează că lumea anglofonă este mult mai deschisă, mai receptivă şi mai
hotărâtă să acţioneze în sensul unor schimbări reale.
Românii deocamdată, se bat pe posturi la buget şi în loc să se apuce să muncească în
adevăratul înţeles al expresiei „a munci” se întreabă de ce „bugetul” refuză să plătească; salarii
mai mari, pensii mai mari, prime, etc., etc.
Atunci când românii vor înţelege că „bugetul” sunt oameni în carne şi oase, oameni
care muncesc de se spetesc în ceea ce numim „afaceri” sau liberă iniţiativă şi cărora li se
impune prin legi şi instituţii cum sunt armata, poliţia, securitatea, finanţele zise „publice”
raptul (furtul!!) roadelor muncii lor, o sclavie perversă, în care argumentul este aşa numitul
„interes public”, abia atunci va începe să se schimbe ceva în România. Şi din nefericire, se pare

că mitul „bugetului public”, e un mit păzit cu străşnicie pe întreg globul de către o „elită” şi
hrănit de miliarde de oameni, prin ignoranţa şi suficienţa de care dau dovadă.
Până atunci, cei care muncesc pe cont propriu, fie într-o firmă cu capital privat, fie ca
liber întreprinzător (Persoană Fizică Autorizată, Freelancer) şi pe care, cei care se calcă în
picioare pentru un post „la buget”, vor să îi desfiinţeze şi moral şi fizic, au de ales o singură
soluţie: Supravieţuirea în alt mediu. Oricare altul decât România, dacă ne referim la România.
Cei care activează în domeniul liberei iniţiative sunt singurii care aduc bani reali la
„buget”. Restul, sunt iluzii create de propaganda oligarhiei din fruntea ţării, pe calea menţinerii
în ignoranţă, într-o continuă dezinformare a populaţiei.
Singurii care produc ceva cu adevărat util societăţii, sunt cei care se pun direct în faţa
noastră, a clienţilor adică a oamenilor obişnuiţi — fără a se ascunde după legi, poliţie, armată,
instituţii care să constrângă acceptarea unui produs sau serviciu oarecare prin forţa legilor şi a
instituţiilor de represiune amintite. Sunt acei oameni care vin cu oferta lor de produse şi
servicii în faţa mea, a voastră şi care sunt validaţi de către mine, de către societate — adică de
noi toţi, cei care căutăm şi cumpărăm = acceptăm schimbul de valori, printr-un act de liber
consimţământ şi printr-o negociere directă acele produse şi servicii. Prin acest act al
recunoaşterii — sau nerecunoaşterii! — directe, faţă în faţă, a acelor valori pe care le produc
şi pun în circulaţie pentru şi către noi, clienţii lor direcţi (eu, tu, noi, voi!!), aceştia deci, sunt
cei care desfăşoară activităţi pe cont propriu, pe banii lor şi cu resursele lor şi ale familiilor lor.
Pe ei îi recunoaştem ca fiind utili societăţii, adică, nouă, tuturor!
După acest portret sumar, pe cine recunoaştem în viaţa cea de toate zilele?
Ţăranii din piaţă, cizmarii, constructorii, tâmplarii, ceasornicarii, frizerii, coafezele,
brutarii, stomatologii şi alte categorii de medici, o parte din profesori şi învăţători, producătorii
de artă, bibliotecarii, tipografii...
Ce au în comun toţi aceştia?
Îşi oferă produsele şi serviciile direct celor interesaţi. Mergem la ei de bună voie şi
negociem schimbul de valori, direct cu ei!
Aceşti întreprinzători liberi, rezistă pe piaţa valorilor, atât timp cât oferă valoare. Altfel,
clienţii se orientează către cel mai bun. Dacă...
Dacă acest proces ar decurge normal. Şi el ar decurge normal, dacă amestecul
intermediarilor ar înceta.
Cei care produc şi au curajul de a veni în faţa noastră, a celor care consumăm
produsele şi serviciile oferite de ei, aceia dau toţi banii care se colectează la buget. De aceea
datoria externă a României creşte zi de zi, pentru că sunt atât de puţini cei care mai muncesc
cu adevărat, cei care riscă să fie în afara sistemului de salarizare de la buget, expunându-se
direct nevoilor oamenilor şi implicit, sancţiunilor lor. Pe un ţăran la piaţă, îl putem refuza dacă
are marfă slabă calitativ. Cum pot eu refuza să plătesc un parlamentar care iroseşte după
bunul lui plac, banii colectaţi de la oamenii corecţi? Dar un profesor incompetent, un ministru,
un poliţist corupt, un securist care dezinformează lumea pentru a face jocul unui grup de
minoritari cu interese obscure?
Atunci când un om oarecare are curajul de a ieşi în stradă şi a spune „Asta am de oferit,
cine are nevoie de ce ofer eu?”, este demn de tot respectul. El se supune continuu unei
evaluări a importanţei şi valorii produselor şi serviciilor pe care le oferă pe piaţa valorilor.
Toţi ceilalţi care procedează altfel, se ascund în dosul armatelor lumii, ale poliţiilor,
serviciilor de securitate şi a munţilor de legi, care se schimbă zi de zi, pentru a pute face
schimbărilor la scară cosmică ce au loc.
Depinde de tine, cititorule, în care categorie vrei să te încadrezi: A celor care consumă
şi trăiesc de pe urma muncii altora sau, a celor care muncesc şi trăiesc din rezultatele propriei
lor munci.
Cam asta ar fi de spus despre debandada numită „criza mondială”. Criza mondială este
una singură: Prea mulţi pierde-vară care s-au învăţat să simuleze munca şi prea puţini cei care
muncesc cu adevărat.
Prea puţină Iubire şi prea multă dezbinare.
În România, procentul celor care simulează munca, a celor care au uitat de mult ce este
Iubirea, este de peste 75% şi asta s-a recunoscut oficial pe postul TVRi, în data de 19 Mai

2010, în cadrul emisiunii consacrate grevelor şi manifestaţiilor ce au avut loc în Bucureşti, ca

urmare a reducerii pensiilor şi salariilor bugetarilor.
Tuturor celor capabili să înţeleagă ceea ce scrie în rândurile de mai sus, celor capabili să
acţioneze în primul rând pentru a se schimba pe ei înşişi, le stau la dispoziţie următoarele
resurse, care sunt părţi componente ale ZENLA Project:
Cele şase volume:
1. „Începutul Călătoriei”; 2. „Casa şi Familia”; 3. „Autodezvoltare, Ocultism,

Extrasenzorial”; 4. „Cum să faci bani”; 5. „Schimbul de Valori”; 6. „Libera Circulaţie a
Valorilor – LCV”.
Alte cărţi ale autorilor (Monica şi Şerban Stănescu): „Am învăţat”, „Analiza Spectrală
Biorezonantă”, „Ghidul Autodidactului Online”, „Protecţia PC”.
Situri Web:
GRUPUL AUTODIDACTUL ONLINE

http://groups.yahoo.com/group/autodidactulonline
GRUPUL RITMURI INTERIOARE
http://tech.groups.yahoo.com/group/ritmuri_interioare
GRUPUL OAMENI DE SUCCES
http://tech.groups.yahoo.com/group/oameni_succes
GRUPUL CUM SĂ FACI BANI
http://finance.groups.yahoo.com/group/sa_facem_bani/
BLOG PROIECTUL RITMURI INTERIOARE
http://ritmuri_interioare.weblog.ro/
BLOG CUM SĂ FACI BANI FĂRĂ BANI
http://banifarabani.wordpress.com/
SITURI DOWNLOAD:
http://www.scribd.com/sserbanro
http://groups.yahoo.com/group/IRP_downloads
MATERIALE VIDEO:
http://www.youtube.com/user/sserbanro
Resurse internaţionale (Limba Engleză):
NEWSLETTER ZENLA PROJECT:

http://tech.groups.yahoo.com/group/InnerRhythmsProject/
DOWNLOAD SITE:
http://groups.yahoo.com/group/IRP_downloads
BLOG ZENLA PROJECT:

http://zenlaproject.wordpress.com
WEBSITES:
Şerban Stănescu
http://www.sserbanro.co.cc
ZENLA Project:
http://www.zenproject.co.cc

Cuprins EOF
Cuprins EOF End Of File

Serban Stanescu - Analiza Spectrală Biorezonantă

Uploaded by

Document Information

Copyright

Available Formats

Share this document

Share or Embed Document

Sharing Options

Did you find this document useful?

Is this content inappropriate?

Copyright:

Available Formats

Serban Stanescu - Analiza Spectrală Biorezonantă

Uploaded by

Copyright:

Available Formats

Analiza spectrală biorezonantă V. 2.0.

Cuprins EOF Pagina 1 din 35

Analiza spectrală biorezonantă

LICENŢĂ ŞI TERMENI DE UTILIZARE

© Stănescu, Monica & Şerban, 2010, V 2.0. Cuprins EOF 1 din 35

Ce este necesar pentru a pune în practică metoda?

Metoda analizei biorezonante, comportă două etape de bază:

În cele ce urmează, ne vom ocupa de descrierea metodei de realizare a fotogramelor

Vă rog acum să studiaţi cu atenţie fotograma de mai jos:

© Stănescu, Monica & Şerban, 2010, V 2.0. Cuprins EOF 2 din 35

Arcul de cerc, simbolizează Soarele, = sursa de lumină şi de câmp radiant.

Fotografia a fost realizată de Monica, special pentru această lucrare, pe data de 31

Materialul privind interpretarea, are rost să îl citiţi

© Stănescu, Monica & Şerban, 2010, V 2.0. Cuprins EOF 3 din 35

De altfel, în prima versiune am impus alte condiţii.

”Ce este Sus, este şi Jos; ce este Înăuntru, este şi Înafară”.

© Stănescu, Monica & Şerban, 2010, V 2.0. Cuprins EOF 4 din 35

exact în această formă.

© Stănescu, Monica & Şerban, 2010, V 2.0. Cuprins EOF 5 din 35

Analiza spectrală biorezonantă

© Stănescu, Monica & Şerban, 2010, V 2.0. Cuprins EOF 6 din 35

Entităţile – Proiecţii energetice

Am început prin a menţiona fenomenul apariţiei umbrei corpului omenesc, într-o zi

© Stănescu, Monica & Şerban, 2010, V 2.0. Cuprins EOF 7 din 35

© Stănescu, Monica & Şerban, 2010, V 2.0. Cuprins EOF 8 din 35

Să revenim la desenul tehnic.

© Stănescu, Monica & Şerban, 2010, V 2.0. Cuprins EOF 9 din 35

© Stănescu, Monica & Şerban, 2010, V 2.0. Cuprins EOF 10 din 35

Cuprins EOF Cuprins partea II

© Stănescu, Monica & Şerban, 2010, V 2.0. Cuprins EOF 11 din 35

Cuprins EOF Cuprins partea II

Sferele colorate coliniare

© Stănescu, Monica & Şerban, 2010, V 2.0. Cuprins EOF 12 din 35

© Stănescu, Monica & Şerban, 2010, V 2.0. Cuprins EOF 13 din 35

© Stănescu, Monica & Şerban, 2010, V 2.0. Cuprins EOF 14 din 35

fotografii în aer liber...

Revenind la ceea ce Monica şi cu mine ne-am propus în cadrul Proiectului Ritmuri

Cuprins EOF Cuprins partea II

© Stănescu, Monica & Şerban, 2010, V 2.0. Cuprins EOF 15 din 35

Cuprins EOF Cuprins partea II

© Stănescu, Monica & Şerban, 2010, V 2.0. Cuprins EOF 16 din 35

apropiate şi constituie familia de proiecţii 3D a unei Entităţi din planul 4D.

La începutul procesului de conştientizare, începe procesul de căutare a Sufletului

© Stănescu, Monica & Şerban, 2010, V 2.0. Cuprins EOF 17 din 35

Iată-l: Lipsa suportului energetic al structurilor piramidale actuale.

© Stănescu, Monica & Şerban, 2010, V 2.0. Cuprins EOF 18 din 35

evoluţiei întregului sistem numit „Terra”.

© Stănescu, Monica & Şerban, 2010, V 2.0. Cuprins EOF 19 din 35

Figura 2: Două structuri tetraedrice. Ilustrarea schemei de conectare prezentată la

© Stănescu, Monica & Şerban, 2010, V 2.0. Cuprins EOF 20 din 35

Cuprins EOF Cuprins partea II

© Stănescu, Monica & Şerban, 2010, V 2.0. Cuprins EOF 21 din 35

© Stănescu, Monica & Şerban, 2010, V 2.0. Cuprins EOF 22 din 35

© Stănescu, Monica & Şerban, 2010, V 2.0. Cuprins EOF 23 din 35

© Stănescu, Monica & Şerban, 2010, V 2.0. Cuprins EOF 24 din 35

Aşa am descoperit ce anume au vrut să ne înveţe cei care au construit piramidele.

© Stănescu, Monica & Şerban, 2010, V 2.0. Cuprins EOF 25 din 35

Revenind la conexiunea 3D – 4D, iată o perspectivă uşor modificată a imaginii de la

© Stănescu, Monica & Şerban, 2010, V 2.0. Cuprins EOF 26 din 35

Cuprins EOF Cuprins partea II

© Stănescu, Monica & Şerban, 2010, V 2.0. Cuprins EOF 27 din 35

— Dormi, altfel o să rămâi mic!

V-am dat câteva exemple de punere în problemă, ca să puteţi înţelege fenomenul

© Stănescu, Monica & Şerban, 2010, V 2.0. Cuprins EOF 28 din 35